Elena Dragalin, mama fostei șefe a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a declarat că nu exclude o eventuală candidatură la alegerile parlamentare din această toamnă. În cadrul emisiunii „7 zile” de la Cinema 1, ea a subliniat că nu intenționează să devină membră a unui partid politic, dar nu vede un impediment în a figura pe lista unuia. „Eu nu am fost niciodată membru de partid. Nu cred că la această etapă din viața mea aș fi membru de partid, dar pe listă de partid nu văd de ce nu”, a afirmat Elena Dragalin.

Întrebată dacă i-a fost deja propusă o astfel de candidatură, Dragalin a lăsat loc de interpretări: „Nu e exclus”. În același context, ea a fost chestionată și despre o posibilă prezență a fiicei sale, Veronica Dragalin, pe listele electorale. Răspunsul a fost tranșant: „Veronica nu ar putea candida, întrucât are interdicție legală din cauza faptului că nu a promovat Vetting. Eu nu am interdicție.”

Elena Dragalin a ținut să precizeze că nu va sprijini actuala guvernare la alegerile din 2025, invocând lipsa de coerență și neîndeplinirea promisiunilor asumate de Partidul Acțiune și Solidaritate. „Nu s-au ținut de cuvânt, nu și-au îndeplinit promisiunile și au mers pe altă cale. (…) Această guvernare trebuie să plece”, a declarat ea, adăugând că va participa la scrutin în calitate de simplu cetățean, nu de reprezentant al diasporei.

Stabilită de mai mulți ani în Statele Unite, Elena Dragalin este cunoscută pentru implicarea sa în consolidarea relațiilor moldo-americane. Ea conduce organizația Moldova-AID și este inițiatoarea Convenției moldo-americane – un eveniment anual ce reunește membri ai diasporei, oficiali americani și reprezentanți ai instituțiilor din Republica Moldova.

Fosta susținătoare a PAS a fost decorată în aprilie 2024 cu medalia „Meritul Civic” de către președinta Maia Sandu. Cu toate acestea, relația sa cu actuala guvernare s-a răcit considerabil, mai ales după criticile aduse Procuraturii Anticorupție. Dragalin a acuzat partidul de practici nedemocratice și de abandonarea angajamentelor anticorupție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

VIDEO Natalia Morari, Olesea Stamate și Veronica Dragalin s-ar putea afla pe listele partidului lui Renato Usatîi

#alegeri parlamentare #Elena Dragalin #mama #Veronica Dragalin

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.