Membrii și simpatizanții Mișcării Alternativa Națională (MAN) au protestat în fața Guvernului. Manifestanții au criticat creșterea prețurilor și reforma administrativ-teritorială demarată de către autoritățile publice centrale.

La eveniment au fost prezente circa 100 de persoane, conform organizatorilor. Acestea au adresat mesaje guvernării și au menționat că „puterea lasă cetățenii singuri în fața unui val de scumpiri în lanț, fără sprijin din partea statului”.

„Protestatarii au subliniat că costurile cresc în toate domeniile esențiale iar statul nu intervine pentru a rupe acest lanț. Un mesaj central al acțiunii a vizat faptul că cetățeanul rămâne „ultima verigă” a acestui sistem – singurul care nu poate transfera mai departe costurile și care ajunge să suporte integral impactul scumpirilor.

În cadrul acțiunii, reprezentanții MAN au criticat dur reforma administrativ-teritorială promovată de guvernarea PAS, calificând-o drept un atac direct asupra administrației publice locale. Potrivit acestora, amalgamarea localităților nu are scopul de a ajuta comunitățile, ci de a elimina din viața publică primarii incomozi și a concentra puterea PAS-ului în teritoriu.

Reprezentanții MAN susțin că, prin această reformă, guvernarea urmărește să redeseneze harta administrativă astfel încât în localități să rămână doar primari loiali PAS, transformați în executanți ai deciziilor venite de la centru, în detrimentul autonomiei locale și al intereselor cetățenilor”, transmite serviciul de presă al formațiunii.

Protestatarii au cerut limitarea efectului scumpirilor, protejarea cetățenilor, sprijinirea sectoarelor afectare și modificări în procesul de reformare a administrației publice locale. Totodată, reprezentanții MAN au menționat că vor desfășura și alte acțiuni similare.

Daniela Crudu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, a declarat jurnaliștilor că membrii cabinetului de miniștri susțin orice formă de protest, „atât timp cât este una constructivă și pașnică”. Oficiala a mai spus că problemele satelor nu sunt generate de reformă, ci reprezintă motivele pentru care a fost demarat procesul.

„Este important să spunem lucrurilor pe nume: problemele despre care se vorbește astăzi – sate depopulate, servicii slabe, lipsa medicilor sau a investițiilor – nu sunt generate de reformă, ci sunt exact motivele pentru care această reformă este necesară.

Realitatea este că sute de primării nu au capacitatea să ofere servicii de bază și depind aproape integral de bugetul de stat. Dacă nu intervenim, satele nu se salvează singure, ci vor pierde în continuare oameni și oportunități.
Reforma nu înseamnă „lichidarea satelor”, ci crearea unor comunități mai puternice, cu resurse reale, servicii mai bune și șanse de dezvoltare.

Înțelegem temerile oamenilor și tocmai de aceea procesul va continua cu dialog și explicații. Dar este esențial să nu blocăm schimbările de care localitățile au nevoie pentru a supraviețui și a se dezvolta”, a transmis purtătoarea de cuvânt.

#Guvern #MAN #protest #reacție #reforma APL

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.