Partidul Mișcarea Alternativa Națională (MAN) a înregistrat joi, 18 iunie, în Parlament un proiect de hotărâre privind organizarea unui referendum republican consultativ pe tema reformei administrației publice locale și a reorganizării administrativ-teritoriale. Reprezentanții formațiunii spun că susțin necesitatea reformei, însă consideră că deciziile privind comasarea localităților, modificarea hotarelor sau reorganizarea primăriilor trebuie luate cu participarea directă a cetățenilor.

„O reformă autentică se face împreună cu oamenii, nu în spatele ușilor închise. Cetățenii trebuie să fie consultați atunci când este decis viitorul comunităților lor”, au declarat reprezentanții MAN.

Deputatul Gaik Vartanean a anunțat că proiectul va fi transmis tuturor fracțiunilor parlamentare și că formațiunea este deschisă la propuneri pentru îmbunătățirea inițiativei.Potrivit proiectului, cetățenii ar urma să răspundă la două întrebări: dacă sunt de acord ca lichidarea sau comasarea primăriilor să fie posibilă doar după consultarea și aprobarea cetățenilor din localitățile vizate și dacă susțin ca proiectul final al reformei administrației publice locale să fie supus unui referendum republican înainte de adoptarea legii. Referendumul consultativ ar urma să fie organizat pe 13 septembrie 2026.

„Așteptăm susținere și suntem deschiși pentru propuneri care să îmbunătățească inițiativa”, a declarat Gaik Vartanean.

De asemenea, deputata MAN Angela Cutasevici a declarat că cetățenii trebuie să se poată pronunța asupra condițiilor în care pot avea loc comasarea sau lichidarea primăriilor și asupra necesității ca proiectul final al reformei să fie supus aprobării populare înainte de adoptare.

„Susținem reforma administrației publice locale. Republica Moldova are nevoie de instituții locale mai puternice și de servicii publice mai bune. Dar o reformă cu impact major asupra comunităților trebuie să fie precedată de consultarea oamenilor”, a subliniat Cutasevici.

Precizăm că, reforma administrației publice locale face parte din Strategia de reformă a administrației publice pentru anii 2023-2030. Unul dintre instrumentele prevăzute este amalgamarea voluntară a localităților, prin care două sau mai multe unități administrativ-teritoriale se pot uni pentru a forma administrații locale mai puternice și cu resurse financiare sporite. Autoritățile argumentează că reforma este necesară în condițiile în care multe primării din Republica Moldova au un număr redus de locuitori și resurse limitate, ceea ce afectează capacitatea acestora de a implementa proiecte de dezvoltare și de a furniza servicii publice moderne.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#MAN #referendum #reforma administrației publice locale

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.