Anastasia Nichita, Irina Rîngaci, Mariana Draguțan, Victor Ciobanu, Valentin Petic, Radu Lefter și Maxim Saculțan sunt cei șapte sportivi care vor concura la proba de lupte pentru a reprezenta Republica Moldova la Jocurile Olimpice de la Paris.

Anastasia Nichita este sportiva care la Jocurile Olimpice din 2020 de la Tokyo a obținut locul șapte.

Irina Rîngaci va participa anul acesta pentru prima dată la olimpice.

Luptătoarea Draguțan a participat la Campionate Europene, însă la olimpice va fi o premieră pentru Mariana.

Victor Ciobanu a mai participat o dată la olimpice, la cele din 2020, unde s-a clasat pe locul cinci. Sportivul va concura la luptele greco-romane

Valentin Petic în premieră va evolua la cea mai importantă competiție sportivă din lume. La fel ca și colegul său, Valentin este luptător în stil greco-roman.

Sportivul Radu Lefter va concura la Olimpiadă prima oară în acest an. Luptătorul la Jocurile Olimpice este specialist în stilul liber.

Luptătorul Maxim Saculțan a mai participat la Campionate Europene, Mondiale. Anul acesta s-a calificat la Jocurile Olimpice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Proba de lupte de la Jocurile Olimpice este o competiție sportivă care face parte din programul olimpic încă din 1896 (pentru lupte greco-romane) și din 1904 (pentru lupte libere).

Lupte libere: În acest stil, sportivii pot folosi atât partea superioară, cât și cea inferioară a corpului pentru a-și imobiliza adversarii. Prinderile și aruncările sunt permise atât deasupra, cât și dedesubtul taliei.
Lupte greco-romane: În acest stil, sportivii pot folosi doar partea superioară a corpului și brațele pentru a-și prinde și controla adversarii. Prinderile și aruncările sunt permise doar deasupra taliei.

#Jocurile Olimpice de la Paris #lupte #olimici moldoveni

Rusia a lansat un avertisment dur la adresa Marii Britanii după informațiile potrivit cărora Ucraina a folosit drone produse de companii britanice pentru atacuri asupra unor ținte aflate în interiorul teritoriului rus. Moscova acuză Londra că escaladează conflictul și amenință că sprijinul militar acordat Kievului va avea consecințe, scrie adevărul.ro.

Potrivit unor informații publicate de presa britanică, drone fabricate de două companii din Marea Britanie au fost utilizate de forțele ucrainene în operațiuni de atac la mare distanță. Ar fi vorba despre lovituri asupra unor obiective militare și industriale din Rusia, inclusiv instalații petroliere, potrivit The Guardian.

Informațiile indică faptul că dronele britanice ar fi fost folosite în astfel de misiuni în ultimele șase luni. Majoritatea atacurilor în profunzimea teritoriului rus sunt efectuate cu drone dezvoltate în Ucraina, însă surse militare ucrainene susțin că și aparatele britanice au avut un rol important în unele operațiuni.

Moscova amenință Londra

Ambasada Rusiei la Londra a reacționat dur la informațiile privind folosirea dronelor britanice. Moscova susține că Marea Britanie urmărește în mod deliberat escaladarea războiului și încearcă să provoace cât mai multe pierderi Rusiei prin intermediul Ucrainei.

„Acțiunile Londrei vor avea inevitabil consecințe pentru care va trebui să răspundă”, a transmis ambasada rusă.

Moscova a avertizat, de asemenea, că, pe măsură ce implicarea Marii Britanii în conflict și sprijinul acordat Kievului cresc, „prețul” pe care Londra îl va plăti va fi mai mare.

Avertismentul vine într-un moment în care Ucraina și-a intensificat semnificativ atacurile cu drone asupra unor obiective aflate mult în interiorul Rusiei.

Londra nu cedează în fața amenințărilor

Guvernul britanic nu a confirmat în mod direct informațiile privind folosirea dronelor britanice în atacurile asupra Rusiei, însă a transmis că sprijinul pentru Ucraina va continua.

Ministerul britanic al Apărării a reafirmat că Marea Britanie va furniza Kievului echipamentele necesare pentru a se apăra împotriva agresiunii ruse și a transmis Moscovei că nu trebuie să aibă nicio îndoială cu privire la hotărârea Londrei de a susține Ucraina.

Marea Britanie a anunțat anterior un amplu program de sprijin pentru Ucraina, care include furnizarea a cel puțin 120.000 de drone în 2026.

Atacurile ucrainene au ajuns în ultimele luni la sute și chiar mii de kilometri de linia frontului. Kievul urmărește să afecteze infrastructura militară și energetică a Rusiei și să reducă resursele disponibile pentru continuarea războiului.

Printre armele dezvoltate de Ucraina se numără racheta de croazieră Flamingo și dronele cu rază lungă de acțiune FP-1. Acestea permit atacarea unor obiective aflate la distanțe de până la aproximativ 2.400 de kilometri de granița ucraineană.

Rusia susține că a interceptat sute de drone ucrainene în timpul unor atacuri masive. În același timp, Moscova continuă să lanseze atacuri cu drone și rachete asupra orașelor și infrastructurii din Ucraina.