Anastasia Nichita, Irina Rîngaci, Mariana Draguțan, Victor Ciobanu, Valentin Petic, Radu Lefter și Maxim Saculțan sunt cei șapte sportivi care vor concura la proba de lupte pentru a reprezenta Republica Moldova la Jocurile Olimpice de la Paris.

Anastasia Nichita este sportiva care la Jocurile Olimpice din 2020 de la Tokyo a obținut locul șapte.

Irina Rîngaci va participa anul acesta pentru prima dată la olimpice.

Luptătoarea Draguțan a participat la Campionate Europene, însă la olimpice va fi o premieră pentru Mariana.

Victor Ciobanu a mai participat o dată la olimpice, la cele din 2020, unde s-a clasat pe locul cinci. Sportivul va concura la luptele greco-romane

Valentin Petic în premieră va evolua la cea mai importantă competiție sportivă din lume. La fel ca și colegul său, Valentin este luptător în stil greco-roman.

Sportivul Radu Lefter va concura la Olimpiadă prima oară în acest an. Luptătorul la Jocurile Olimpice este specialist în stilul liber.

Luptătorul Maxim Saculțan a mai participat la Campionate Europene, Mondiale. Anul acesta s-a calificat la Jocurile Olimpice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Proba de lupte de la Jocurile Olimpice este o competiție sportivă care face parte din programul olimpic încă din 1896 (pentru lupte greco-romane) și din 1904 (pentru lupte libere).

Lupte libere: În acest stil, sportivii pot folosi atât partea superioară, cât și cea inferioară a corpului pentru a-și imobiliza adversarii. Prinderile și aruncările sunt permise atât deasupra, cât și dedesubtul taliei.
Lupte greco-romane: În acest stil, sportivii pot folosi doar partea superioară a corpului și brațele pentru a-și prinde și controla adversarii. Prinderile și aruncările sunt permise doar deasupra taliei.

#Jocurile Olimpice de la Paris #lupte #olimici moldoveni

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.