Dezvoltarea rețelei de autostrăzi din România se produce într-un ritm fără precedent. Alţi 32 de kilometri de autostradă de pe A7 vor fi inauguraţi marți, 19 noiembrie, după ce alte două loturi vor fi deschise traficului rutier. În total, săptămâna aceasta se va putea circula pe un total de 59 km din totalul de 320 km dintre Ploieşti şi Paşcani.

Aceşti kilometri de autostradă se adăugă anul acesta celor 1.115 kilometri de drum de mare viteză pe care se circulă deja în România. Primul lot din A7 a fost centura Bacăului, inaugurată în decembrie 2020.

Dezvoltare în ritm fără precedent

Reprezentanții Guvernului Ciolacu subliniază că sunt continuate procedurile şi pentru celelalte secţiuni din A7, de la Paşcani până la Siret – vama cu Ucraina, de 118 km. Autostrada A7, care va face legătura între Moldova și Muntenia, va fi pe deplin operațională spre finele anului 2025. Aceasta va avea o lungime totală de 319 km, de la Ploiești până la Pașcani, iar o porțiune de 32 de kilometri, care leagă Buzăul de Râmnicu Sărat va fi deschisă pentru circulație deja de miercuri, anunță responsabilii din Transporturi.

Tot anul viitor vor începe lucrările pentru construcţia primelor loturi ale A8 (Autostrada Unirii) şi a podului de la Ungheni peste Prut, care acum este doar unul feroviar, dar va fi şi unul rutier, de autostradă.

Autostrada Unirii va ajunge până la Chișinău

Autostrada Unirii A8 va ajunge până la Chișinău, a anunțat prim-ministrul României, Marcel Ciolacu. Oficialul de la București susține că amplul proiect, lansat deja în România, face parte dintr-o listă mai mare de proiecte de interconexiune cu Republica Moldova.

„Mai avem de făcut o investiție. Să legăm Iașul de Chișinău. R. Moldova, pe căi ferate, este prizoniera sistemului rusesc, tot sistemul este pe ecartament lat, și în momentul în care lungești autostrada de la Iași până la Chișinău, în acel moment se face prima conectare a R. Moldova cu Europa. Și normal că va fi și o explozie de investiții pentru R. Moldova”, a declarat Marcel Ciolacu.

Autostrada „Unirii” va avea o lungime de peste 300 de kilometri, de la Târgu Mureș și până la frontiera cu Republica Moldova, în zona satului Ungheni din județul Iași.

Noul pod, care va conecta România cu Republica Moldova, va fi proiectat la profil de autostradă și face parte din proiectul Autostrada Unirii A8, care va ajunge până la Chișinău.

Ansamblul de poduri va consta în două structuri paralele, fiecare având un tablier mixt din oțel și beton, precum și grindă continuă, câte un pod pentru fiecare sens de circulație. Cel mai lung dintre cele două poduri va măsura aproximativ 260 de metri.

CMF 31240010

#Autostrada Unirii #Chisinau #Marcel Ciolacu

Ministrul Culturii, Dan Suruceanu, a efectuat o vizită în raionul Rezina, unde a discutat despre obiectivele de patrimoniu din Țipova și Saharna, precum și despre proiectele de conservare, amenajare și valorificare a zonei.

La Țipova, ministrul a examinat lucrările realizate pentru îmbunătățirea și amenajarea căilor de acces către Mănăstirea Rupestră, proiect aflat în etapa finală de implementare. În cadrul vizitei au fost abordate aspecte privind siguranța traseelor, semnalizarea obiectivului și soluțiile pentru o mai bună promovare a patrimoniului cultural și natural al zonei în rândul vizitatorilor.

Totodată, a fost discutată perspectiva dezvoltării unui muzeu de etnografie și istorie în satul Țipova, în cooperare cu Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală și autoritățile locale.

„Mănăstirea Rupestră din Țipova se numără printre cele patru obiective de patrimoniu de pe ambele maluri ale Nistrului selectate în 2024 pentru lucrări de restaurare și conservare în cadrul Programului „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat cu sprijinul Uniunii Europene și PNUD Moldova. Proiectul ,,Amenajarea scărilor de acces spre Mănăstirea rupestră din cadrul Complexului muzeal Rezervația Peisagistică „Ţipova-Saharna” a intrat în etapa de implementare. Inițiativa contribuie la protejarea și promovarea patrimoniului cultural al Complexului Muzeal „Ţipova-Saharna”, secție a Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală. Astfel, datorită acestui proiect, vizitatorii vor avea acces mai sigur la monumentele istorice și naturale din zonă.

Unul dintre principiile care au stat la baza intervenției a fost păstrarea autenticității monumentului și respectarea urmelor istorice existente. Scările originale, construite de călugări la începutul secolului al XIX-lea, erau realizate din piatră spartă și reprezintă o mărturie valoroasă a ingeniozității și efortului depus de comunitatea mănăstirii pentru amenajarea accesului între biserica de pe platou și bisericile rupestre.

Din cauza dificultății de a identifica și procura piatră cu caracteristici similare celei utilizate inițial, restaurarea integrală a scărilor din același material nu a fost posibilă. În acest context, s-a optat pentru o soluție temporară, care îmbină necesitatea conservării patrimoniului cu asigurarea unui acces sigur pentru vizitatori. Secțiunile scărilor sunt realizate din lemn masiv de stejar. Montarea lor permite, totodată, conservarea și punerea în valoare a porțiunilor autentice ale vechilor scări din piatră, care vor putea fi observate de vizitatori, ca mărturii ale modului în care era amenajat accesul către mănăstirea rupestră acum două secole”, se arată în comunicatul emis de Ministerul Culturii.

De asemenea, Dan Suruceanu a vizitat Mănăstirea „Sfânta Treime” din Saharna, unul dintre cele mai cunoscute centre de pelerinaj din Republica Moldova și un obiectiv important pentru turismul cultural-religios.

Pornind de la potențialul celor două zone, ministrul a discutat despre promovarea comună a obiectivelor din Saharna și Țipova, precum și despre posibilitatea dezvoltării unui traseu cultural-turistic care să le conecteze. O astfel de abordare ar permite o valorificare mai bună a patrimoniului cultural și natural și le-ar oferi vizitatorilor un parcurs mai clar și mai bine organizat.