Curs valutar
  • EUR
    20.0905
    -0.0244%
  • USD
    17.9476
    -0.4953%
  • RUB
    0.2228
    -0.4937%
  • RON
    3.7628
    0.0691%
  • UAH
    0.3958
    -0.0505%

Toate știrile

02 noiembrie 2026

Marcel Ciolacu aduce Autostrada Unirii până la Chișinău. În 2025 încep lucrările pentru construcţia primelor loturi

19 Nov. 2024, 14:41
 // Categoria: Alegeri // Autor:  Realitatea.md
19 Nov. 2024, 14:41 // Alegeri //  Realitatea.md

Dezvoltarea rețelei de autostrăzi din România se produce într-un ritm fără precedent. Alţi 32 de kilometri de autostradă de pe A7 vor fi inauguraţi marți, 19 noiembrie, după ce alte două loturi vor fi deschise traficului rutier. În total, săptămâna aceasta se va putea circula pe un total de 59 km din totalul de 320 km dintre Ploieşti şi Paşcani.

Aceşti kilometri de autostradă se adăugă anul acesta celor 1.115 kilo­metri de drum de mare viteză pe care se circulă deja în România. Primul lot din A7 a fost centura Bacăului, inaugurată în decembrie 2020. 

Dezvoltare în ritm fără precedent

Reprezentanții Guvernului Ciolacu subliniază că sunt continuate procedurile şi pentru celelalte secţiuni din A7, de la Paşcani până la Siret – vama cu Ucraina, de 118 km. Autostrada A7, care va face legătura între Moldova și Muntenia, va fi pe deplin operațională spre finele anului 2025. Aceasta va avea o lungime totală de 319 km, de la Ploiești până la Pașcani, iar o porțiune de 32 de kilometri, care leagă Buzăul de Râmnicu Sărat va fi deschisă pentru circulație deja de miercuri, anunță responsabilii din Transporturi.

Tot anul viitor vor începe lucrările pentru construcţia primelor loturi ale A8 (Autostrada Unirii) şi a podului de la Ungheni peste Prut, care acum este doar unul feroviar, dar va fi şi unul rutier, de autostradă.

Autostrada Unirii va ajunge până la Chișinău 

Autostrada Unirii A8 va ajunge până la Chișinău, a anunțat prim-ministrul României, Marcel Ciolacu. Oficialul de la București susține că amplul proiect, lansat deja în România, face parte dintr-o listă mai mare de proiecte de interconexiune cu Republica Moldova.

„Mai avem de făcut o investiție. Să legăm Iașul de Chișinău. R. Moldova, pe căi ferate, este prizoniera sistemului rusesc, tot sistemul este pe ecartament lat, și în momentul în care lungești autostrada de la Iași până la Chișinău, în acel moment se face prima conectare a R. Moldova cu Europa. Și normal că va fi și o explozie de investiții pentru R. Moldova”, a declarat Marcel Ciolacu.

Autostrada „Unirii” va avea o lungime de peste 300 de kilometri, de la Târgu Mureș și până la frontiera cu Republica Moldova, în zona satului Ungheni din județul Iași.

Noul pod, care va conecta România cu Republica Moldova, va fi proiectat la profil de autostradă și face parte din proiectul Autostrada Unirii A8, care va ajunge până la Chișinău. 

Ansamblul de poduri va consta în două structuri paralele, fiecare având un tablier mixt din oțel și beton, precum și grindă continuă, câte un pod pentru fiecare sens de circulație. Cel mai lung dintre cele două poduri va măsura aproximativ 260 de metri.

CMF 31240010

Realitatea Live

02 Nov. 2026, 19:09
 // Categoria: Slider // Autor:  Victoria Laur
02 Nov. 2026, 19:09 // Slider //  Victoria Laur

Institutul Patrimoniului Cultural ar urma să fie reorganizat și absorbit de către Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. Prevederea se conține în nota informativă a unui proiect de lege în acest sens a fost înregistrat în Parlament de deputatul Virgiliu Pâslariuc.

Inițiativa prevede modificarea Legii privind protejarea patrimoniului cultural imaterial și a Legii privind Fondul național al culturii. Astfel, referințele la Institutul Patrimoniului Cultural ar urma să fie înlocuite cu cele la Centrul Național de Cultură Tradițională, iar atribuțiile privind identificarea, documentarea, cercetarea și expertizarea științifică a patrimoniului cultural imaterial și etnografic vor fi reglementate în mod corespunzător.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform autorului, reorganizarea este motivată de faptul că activitatea Institutului Patrimoniului Cultural ține în principal de domeniul cercetării, aflat în responsabilitatea Ministerului Educației și Cercetării. Deși Ministerul Culturii exercită calitatea de fondator al institutului, finanțarea acestuia este asigurată prin intermediul Ministerului Educației și Cercetării. Astfel, absorbția de către Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” ar urma să integreze activitatea de cercetare într-un cadru instituțional corespunzător profilului său, se arată în nota informativă a proiectului.

Inițiativa urmărește consolidarea sistemului național de cercetare și inovare în domeniul patrimoniului cultural, precum și utilizarea mai eficientă a resurselor instituționale, financiare și administrative, transmite IPN.

Pentru anul 2026, bugetul aprobat inițial pentru Institutul Patrimoniului Cultural a fost de 11,68 milioane de lei, fiind majorat ulterior la 11,89 milioane de lei. Până la elaborarea notei de fundamentare, instituția cheltuise 7,61 milioane de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 64% din resursele financiare precizate.