Marea Britanie va investi peste 250 de milioane de dolari în construcția primei uzine de uraniu slab îmbogățit (HALEU) din Europa, transmite Reuters. Se așteaptă ca noua fabrică să fie gata să producă combustibil până în 2031 pentru uz intern sau pentru export.

Ministrul britanic al energiei nucleare și al energiei regenerabile, Andrew Bowie, a declarat că acest combustibil (HALEU) ar fi esențial pentru un nou tip de reactor modular, astfel încât, dacă ar exista o cantitate mai mare de tehnologie în Marea Britanie, aceasta ar însemna că țara ar putea satisface cererea dintr-o sursă internă.

„Ca parte a eforturilor de a îndeplini obiectivele climatice și de a îmbunătăți securitatea energetică, Marea Britanie își propune să își mărească capacitatea de energie nucleară la 24 de gigawați până în 2050, echivalentul a aproximativ un sfert din cererea de electricitate proiectată, de la aproximativ 14% în prezent”, se arată în comunicat.

HALEU este îmbogățit până la 20%, nu 5% ca uraniul care alimentează majoritatea centralelor nucleare existente.

De la invazia Rusiei în Ucraina, Occidentul a încercat să reducă importurile de energie din Rusia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Reamintim că, Senatul Statelor Unite a votat în favoarea adoptării unei legi care să interzică importul de uraniu îmbogățit din Rusia, după un vot similar în Camera Reprezentanților, care a avut loc în decembrie.

Potrivit Departamentului american al Energiei, Rusia furnizează aproape un sfert din uraniul îmbogățit utilizat pentru alimentarea a 90 de reactoare comerciale americane, ceea ce o face principalul furnizor străin.

Acest lucru aduce Moscovei aproximativ un miliard de dolari pe an, dar înlocuirea acestor livrări poate fi o provocare și ar putea crește costul uraniului îmbogățit cu aproximativ 20%.

#HALEU #Marea Britanie #uzina

Uniunea Europeană introduce, începând cu 13 august 2026, noi reguli privind reciclarea și tratarea vehiculelor scoase din uz. Regulamentul urmărește creșterea reutilizării și reciclării componentelor auto, reducerea deșeurilor și diminuarea dependenței UE de materiile prime importate, scrie Mediafax.ro.

În fiecare an, între 10 și 12 milioane de vehicule ajung la sfârșitul ciclului de viață în Europa. Comisia Europeană consideră că acestea reprezintă o sursă importantă de materiale care pot fi recuperate, inclusiv oțel, aluminiu, cupru și materiale plastice.

Noile norme stabilesc obligații suplimentare pentru producătorii auto. Aceștia vor trebui să furnizeze instrucțiuni clare și detaliate privind demontarea și înlocuirea pieselor, inclusiv pentru etapa în care vehiculul este scos din uz. Măsura urmărește ca automobilele să poată fi dezmembrate mai ușor, iar componentele recuperabile să fie reutilizate.

Regulamentul introduce, de asemenea, primele obiective obligatorii la nivel european privind utilizarea plasticului reciclat în fabricarea vehiculelor. Autoritățile europene speră astfel să stimuleze cererea pentru materialele reciclate și să dezvolte industria de profil.

Sunt prevăzute și măsuri pentru încurajarea reutilizării, refabricării și recondiționării componentelor auto. Acestea ar urma să crească disponibilitatea pieselor de schimb provenite din vehicule scoase din uz.

Reguli mai stricte vor fi aplicate și în cazul exporturilor de automobile în afara Uniunii Europene. Vor putea fi exportate doar vehiculele care se află într-o stare tehnică ce corespunde cerințelor stabilite prin noul regulament.

Comisia Europeană susține că gestionarea necorespunzătoare a vehiculelor scoase din uz poate genera riscuri pentru mediu și duce la pierderea unor cantități importante de materiale reutilizabile. Noile reguli urmăresc, prin urmare, să reducă deșeurile, să sprijine industria europeană și să creeze noi oportunități pentru companiile implicate în producție, dezmembrare și reciclare.

Proprietarii de mașini vechi nu vor avea însă automat noi obligații din 13 august. Deși regulamentul intră în vigoare la această dată, principalele prevederi vor deveni aplicabile ulterior, după perioada de tranziție prevăzută de legislația europeană.