Administraţia Biden va trimite, pentru prima dată, în Ucraina, muniţie care conţine uraniu sărăcit, potrivit unui document consultat de Reuters şi confirmărilor separate a doi oficiali americani, relatează Reuters.

Obuzele, care ar putea ajuta la distrugerea tancurilor ruseşti, fac parte dintr-un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, care urmează să fie dezvăluit în săptămâna viitoare. Muniţiile pot fi lansate de tancurile americane Abrams care, potrivit unei persoane familiarizate cu subiectul, sunt de aşteptat să fie livrate în Ucraina în următoarele săptămâni.

Unul dintre oficiali a spus că pachetul de ajutor care urmează va avea o valoare cuprinsă între 240 de milioane şi 375 de milioane de dolari, în funcţie de ceea ce va include. Valoarea şi conţinutul pachetului erau încă în curs de finalizare, au spus oficialii. Casa Albă nu a comentat încă informaţia. Deşi Marea Britanie a trimis muniţie cu uraniu sărăcit în Ucraina la începutul acestui an, acesta ar fi primul transport american de muniţie şi va stârni probabil controverse. Urmează deciziei administraţiei Biden de a furniza muniţii cu dispersie Ucrainei, în pofida preocupărilor legate de pericolele pe care le prezintă astfel de arme pentru populaţia civilă, comentează Reuters.

Utilizarea muniţiei cu uraniu sărăcit a fost intens dezbătută, oponenţii precum Coaliţia internaţională pentru interzicerea armelor cu uraniu spunând că există riscuri mari pentru sănătate din cauza ingerării sau inhalării prafului de uraniu sărăcit, inclusiv risc de cancer şi de malformaţii congenitale. Un produs secundar al îmbogăţirii cu uraniu, uraniul sărăcit este folosit pentru muniţie, deoarece densitatea sa extremă oferă cartuşelor capacitatea de a pătrunde cu uşurinţă în blindaj şi de a se autoaprinde.

Statele Unite au folosit muniţie cu uraniu sărăcit în cantităţi masive în războaiele din Golf din 1990 şi 2003 şi în bombardamentele NATO asupra fostei Iugoslavii în 1999.

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.