Regiunea transnistreană marchează astăzi 33 de ani de la crearea așa-numitei „Republici Moldovenești Nistrene”. În această zi, autoritățile secesioniste de la Tiraspol organizează mai multe evenimente festive în toate raioanele regiunii. Oficiali de la Moscova și alți lideri separatiști au transmis mesaje de felicitare. Experții naționali, au subliniat faptul că Chișinăul a menționat în repetate rânduri despre instaurarea unei puteri neconstituționale în Stânga Nistrului, iar ceea ce trebuie să facă Republica Moldova este să pledeze pentru rezolvarea pașnică a conflictului transnistrean, scrie Radio Moldova.

Astăzi, cu ocazia autoproclamării independenței regiunii transnistrene față de Republica Moldova, în raioanele din Stânga Nistrului, vor fi organizate evenimente festive, depuneri de flori la memoriale, și manifestații artistice. În regiune, este onorat atât drapelul așa-zisei Republici Moldovenești Nistriene cât și cel al Federației Ruse.

Din 1990 până în prezent, regiunea din stânga Nistrului a fost susținută direct sau indirect de Federația Rusă, care pretinde că-și apără cetățenii. Potrivit unor surse, peste 200 de mii de persoane din regiune ar deține și cetățenie rusă.

Vicepreședintele Dumei de Stat ruse, Serghei Neverov, a felicitat Tiraspolul cu ocazia „Zilei Republicii”, menționând că Rusia va ajuta regiunea transnistreană să treacă împreună prin momentele dificile.

Expertul în securitate Alexandru Flenchea a menționat pentru Radio Moldova, că Chișinăul nu trebuie să reacționeze la mascaradele ce au loc pe 2 septembrie în Stânga Nistrului, ci să se concentreze pe problemele interne și pe rezolvarea conflictului transnistrean.

„În fiecare an, pe 2 septembrie, se găsesc oficiali ruși care felicită, între ghilimele, poporul transnistrean și exprimă cuvinte de sprijin, nu și de recunoaștere a independenței acestei regiuni. Chișinăul trebuie să se concentreze pe ceea ce este important, nu pe mascaradele care se organizează în stânga Nistrului pe 2 septembrie. Să-și facă o agendă de priorități, să se concentreze pe rezolvarea conflictului transnistrean, și să pună capăt acestui conflict reîntregindu-ne țara„, a subliniat Alexandru Flenchea.

În cele peste 3 decenii, conflictul transnistrean rămâne unul înghețat, iar progrese politice între relațiile dintre Chișinău și Tiraspol nu s-au înregistrat, susține analistul politic Anatol Țăranu. Potrivit expertului, soarta de mai departe a regiunii transnistrene va depinde și de războiul din Ucraina, dar Chișinăul trebuie să rezolve pașnic acest conflict. Anatol Țăranu, a subliniat că o eventuală reîntregire a țării va dura ani.

”Dacă războiul din Ucraina se va termina pe această notă optimistă în confruntarea militară cu Federația Rusă, asta ar însemna o înfrângere serioasă geopolitică a Moscovei. În aceste condiții, enclava separatistă, regiunea transnistreană, va pierde substantial din posibilitățile de susținere a Moscovei, iar asta va duce inevitabil la sfârșitul acestui regim separatist. Mai departe, va începe o procedură foarte complicată a reintegrării regiunii Transnistria în componența Republicii Moldova”, a afirmat Anatol Țăranu.

În plan extern, regimul secionist de la Tiraspol dispune de susținerea Rusiei, a unor regiuni separatiste din Ucraina, Georgia, însă niciun stat din lume, inclusiv Moscova, nu recunoaște independența sa în prezent.

Republica Moldova trebuie să transpună în legislația națională peste 90% din legislația Uniunii Europene până la sfârșitul lui 2026. Declarația a fost făcută de președintele Comisiei parlamentare pentru integrarea europeană, Marcel Spatari, în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la Realitatea TV. Oficialul a calificat anul curent drept unul crucial pentru procesul de aderare la UE.

„Până la sfârșitul anului 2026 trebuie să transpunem în legislația Republicii Moldova mai mult de 90% din toată legislația europeană. Anul acesta este anul crucial”, a declarat Spatari.

Potrivit acestuia, ministerele au prezentat progresele înregistrate la fiecare proiect de lege, iar, cu câteva excepții, lucrările se află în grafic și în calendarul stabilit.

Spatari a precizat că, dacă Republica Moldova va reuși să adopte cea mai mare parte a legislației europene până la sfârșitul acestui an, pentru primăvara lui 2027 va rămâne un volum mai redus de lucru. Totuși, procesul nu se va încheia, întrucât legislația europeană continuă să evolueze, iar noi directive vor apărea și în anii următori.

După adoptarea legilor, Guvernul va trebui să continue procesul prin elaborarea cadrului secundar. Este vorba despre hotărâri de Guvern, ordine, regulamente, instrucțiuni, sisteme informaționale și alte mecanisme necesare pentru aplicarea noilor prevederi.

„Toată munca asta este deja începută. Ea va continua anul viitor până în 2027-2028”, a explicat președintele Comisiei parlamentare pentru integrarea europeană.

În paralel, autoritățile mențin obiectivul ca Republica Moldova să semneze tratatul de aderare la Uniunea Europeană până în 2028. După semnare, documentul va trebui ratificat de toate statele membre, ceea ce presupune voturi în parlamentele europene. În unele țări, procesul de ratificare ar putea include și un referendum.

Astfel, perioada 2026-2028 este una esențială pentru avansarea Republicii Moldova pe calea aderării la Uniunea Europeană.