Creșterea inflației din Marea Britanie a fost determinată de prețurile la alimente, care au urcat cu 14,5% față de anul precedent, cel mai mare salt din 1980 încoace, a anunțat Oficiul Național de Statistică.

Cancelarul Jeremey Hunt a declarat că guvernul „va acorda prioritate ajutorului pentru cei mai vulnerabili, asigurând în același timp o stabilitate economică mai largă”.

Acest lucru s-a adăugat la creșterile de prețuri care au început anul trecut.

Inflația din Marea Britanie a accelerat în septembrie, atingând cel mai ridicat nivel din ultimii 40 de ani, în condițiile în care creșterea costurilor alimentelor a afectat bugetele gospodăriilor. Indicele prețurilor de consum a crescut cu 10,1%, față de 9,9% în luna precedentă, a anunțat miercuri Oficiul Național de Statistică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Noile date arată că inflația a revenit la vârful din iulie și se află din nou la cel mai ridicat nivel de la începutul anului 1982. Creșterea a fost determinată de prețurile alimentelor, care au sărit cu 14,5% față de anul precedent, cel mai mare salt din 1980 încoace, a precizat ONS.

Creșterea sporește așteptările că Banca Angliei va majora în continuare și mai rapid ratele dobânzilor, în condițiile în care se străduiește să readucă inflația la ținta de două procente. De asemenea, va îngreuna sarcina noului șef al Trezoreriei guvernamentale, care și-a preluat funcția în urmă cu mai puțin de o săptămână, de a restabili stabilitatea financiară după ce planul economic al guvernului a zguduit piețele financiare în ultima lună.

#inflatie #Marea Britane #nivel

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.