Marea Britanie a anunţat cu o zi în urmă, 7 mai curent, că va oferi sprijin şi ajutor militar Ucrainei în valoare de 1,3 miliarde de lire sterline, comunicând acest angajament suplimentar înaintea reuniunii video de duminică a liderilor G7 cu preşedintele ucrainean Vladimir Zelenski.

Noul angajament aproape le dublează pe cele anterioare ale Marii Britanii privind cheltuielile destinate Ucrainei. Executivul britanic a spus că este cea mai mare rată a cheltuielilor pentru un conflict de la războaiele din Irak şi Afganistan, fără a furniza alte detalii.

„Atacul brutal al lui Putin nu doar cauzează devastări de nedescris în Ucraina, ci ameninţă de asemenea pacea şi securitatea în întreaga Europă”, a spus premierul Johnson într-un comunicat.

Marea Britanie a declarat că aceste cheltuieli suplimentare pentru Ucraina vor proveni dintr-o rezervă utilizată de guvern pentru situaţii de urgenţă. Guvernul a mai spus că premierul va găzdui o întâlnire a companiilor de apărare de top la sfârşitul acestei luni pentru a discuta despre creşterea producţiei ca răspuns la creşterea cererii create de războiul din Ucraina.

Deşi Marea Britanie a oferit un ajutor militar semnificativ, până acum a acceptat relativ puţini refugiaţi ucraineni din cele peste cinci milioane care au fugit din calea războiului. Au fost eliberate peste 86.000 de vize pentru ucraineni, dintre care aproximativ 27.000 au ajuns în Marea Britanie.

Premierul Johnson a fost unul din cei mai puternici susţinători ai eforturilor Ucrainei de a rezista forţelor ruse de la lansarea invaziei pe 24 februarie. Anterior, s-au trimis în Ucraina rachete antitanc, sisteme de apărare aeriană, precum şi alte arme.

#ajutor #lire sterline #Marea Britanie #Ucraina

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.