Deputații PAS, Radu Marian și Dan Perciun, propun să fie modificată politica fiscală și vamală pentru anul 2023, despre asta anunță responsabilii legislativului. Documentul elaborat de deputați prevăd o serie de modificări, printre care și legislația cu privire la țigările de contrabandă.

„Se propune ca stocurile de anumite produse conexe de tutun care au fost importate fără timbru de acciz în perioada 1 septembrie 2022 — 12 februarie 2023 să poată fi declarate la Serviciul Fiscal de Stat până la 1 aprilie 2023 și comercializate pe teritoriul țării până la 1 octombrie 2023”, se arată în comunicat.

În prezent țigările de contrabandă sunt confiscate de vameși și distruse, iar cel prins cu țigări de contrabandă este pedepsit cu amendă.

Documentul elaborat de aleșii poporului mai prevede că persoanele cu funcții din efectivul de comandă suprem al Serviciului Vamal vor fi scutite de perioada de probă în serviciu. O altă modificare propusă va permite Serviciului Vamal să intre în proprietatea bunurilor confiscate și să le comercializeze în folosul statului.

O altă prevedere are scopul de a susține cetățenii care revin cu traiul în Republica Moldova și introduc pe teritoriul țării un automobil: capacitatea cilindrică a motorului vehiculului care urmează a fi importat în țară va fi majorată până la 2500 cm³.

„Documentul urmărește simplificarea accesului la informația referitoare la impozitele funciare și pe bunurile imobiliare din administrațiile publice locale pentru persoane fizice și juridice. În acest sens, Cancelaria de Stat va asigura publicarea informațiilor respective într-o singură sursă, pe pagina web a registrului actelor locale. Totodată, prin acest proiect de lege se propune ca pentru bunurile imobile dobândite după 31 august, declararea acestora să fie extinsă până pe 25 martie a anului următor. O altă modificare prevede expres că deținătorii de patente pensionari nu vor fi obligați să achite prima de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă, până la eliminarea definitivă a patentei”, se mai arată în nota informativă.

De asemenea, se propune ca ofițerii de urmărire penală și ofițerii de investigații, de exemplu, din cadrul Ministrului Afacerilor Interne, Centrului Național Anticorupție și altor instituții, detașați în procuraturile specializate, să aibă nivel de salarizare similar cu cel al angajaților din instituțiile procuraturii.

#buget de stat #modificari #parlament #serviciul vamal

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.