În UE, două legi majore care reglementează giganţii „Big Tech” şi platformele online sunt acum în vigoare: DMA şi DSA. Recent, Comisia Europeană a anunţat că vor fi investigate aceste firme.
Chiar de la introducerea legislaţiei digitale de referinţă a UE – Actul legislativ privind privind pieţele digitale (Digital Markets Act – DMA) şi Actul legislativ privind serviciile digitale (Digital Services Act – DSA) – Comisia Europeană avut în vizor marile companii de tehnologie şi platformele online pentru diverse probleme de conformitate, relatează platforma media European Newsroom în articolul de fond publicat miercuri, 10 aprilie curent.
Recent, Comisia Europeană a anunţat că vor fi investigate firmele care intră sub incidenţa regulilor pentru a se asigura că legislaţia digitală este aplicată.
Comisia Europeană a identificat unele aspecte problematice care vor fi în prim plan în următoarele săptămâni şi luni: unele cu privire la efectele negative asupra concurenţei pe pieţele digitale – în temeiul DMA – şi altele cu privire la efectele negative asupra experienţei utilizatorilor pe serviciile şi platformele digitale – în temeiul DSA.
DSA este o lege de moderare a conţinutului care obligă „Big Tech” să facă mai mult pentru a face faţă conţinutului ilegal şi dăunător, precum şi materialelor online false. Legea pentru marile platforme online şi motoare de căutare a intrat în vigoare în august 2023 şi se aplică integral pentru toate platformele online din UE din februarie 2024.
DMA este conceput pentru a limita dominaţia pe piaţă a „Big Tech” prin reglementarea comportamentului companiilor pe care Comisia le consideră a fi controlori de acces (gatekeepers) în economia digitală. Un controlor de acces este o companie care deţine o poziţie puternică, solidă în economia digitală a UE, acţionând ca intermediar între mulţi utilizatori şi întreprinderi. Regulile au intrat în vigoare pe 7 martie.
Cea mai recentă acţiune a venit la finalul lunii martie, când Comisia Europeană a demarat o investigaţie asupra Apple, Google (divizie a Alphabet) şi Meta Platforms pentru potenţiale încălcări ale noilor reglementări privind pieţele digitale (DMA).
„Aceste decizii de a demara investigaţii de neîndeplinire a obligaţiilor vin la doar două săptămâni după ce termenul de punere în aplicare a expirat şi arată că luăm foarte în serios respectarea legislaţiei DMA”, a afirmat comisarul european pentru Concurenţă, Margrethe Vestager.
„Momentul acestor anunţuri, în timp ce încă se derulează ateliere de conformitate DMA, par să indice că Comisia Europeană ar putea să sară calul”, a afirmat şeful CCIA Europe (Asociaţia Industriei de Calculatoare şi Comunicaţii), Daniel Friedlaender.
Printre membri grupului de lobby tech se află Apple, Google şi Meta.
„Big tech” controlate în privinţa problemelor de concurenţă
Conform DMA, Comisia Europeană a desemnat şase controlori de acces (gatekeepers): Alphabet/Google, Amazon, Apple, ByteDance (proprietarul Tiktok), Meta şi Microsoft.
În baza investigaţiilor lansate, Comisia Europeană crede că Apple şi Alphabet/Google nu au luat măsuri eficiente pentru a permite dezvoltatorilor de aplicaţii mobile să comunice gratuit cu clienţii lor pentru a le furniza oferte în afara magazinelor de aplicaţii ale acestor două companii (App Store şi Google Play) şi fără a fi nevoie să le plătească o taxă.
De asemenea, Comisia Europeană suspectează că Alphabet/Google favorizează în căutări propriile aplicaţii Google Shopping, Google Flights sau Google Hotels.
Mai mult, Meta este investigată pentru politica sa de a cere utilizatorilor să aleagă între plata pentru folosirea serviciilor sale şi consimţământul pentru a permite ca datele cu caracter personal ale utilizatorilor să fie partajate între serviciile companiei – cum ar fi Facebook şi Instagram – pentru a fi folosite în mesaje publicitare orientate.
În paralel cu investigaţiile deschise în temeiul DMA, Comisia a anunţat, de asemenea, lansarea de „iniţiative de investigaţie” pentru a verifica dacă Amazon favorizează produsele sale pe Amazon Store şi dacă noua structură de preţuri a Apple respectă DMA.
Comisia Europeană intenţionează să îşi încheie investigaţiile asupra Apple, Alphabet/Google şi Meta în cadrul DMA în termen de 12 luni. Dacă după finalizarea investigaţiei se confirmă suspiciunile, Bruxelles-ul va explica companiilor ce măsuri trebuie să ia sau ce va adopta însăşi Comisia, ceea ce ar putea însemna o amendă de 10% din cifra lor globală de afaceri sau 20% dacă încalcă în mod repetat reglementările.
Dezinformarea şi „deepfake” se profilează înaintea alegerilor UE. Deepfake este o formă de manipulare digitală care utilizează tehnici avansate de inteligenţă artificială pentru a crea conţinut de tip imagini sau audio-video falsificat (n.r.)
De asemenea, luna trecută UE a cerut mai multe informaţii de la TikTok, Facebook, Instagram, X, Google, YouTube, Snapchat şi Bing privind măsurile pe care le iau pentru a contracara riscurile legate de inteligenţa artificială (AI), inclusiv de deepfake, cu această ocazie, în temeiul DSA.
DSA este cel mai important instrument al UE pentru moderarea conţinutului. Conform DSA, blocul comunitar a numit 22 de platforme digitale ca fiind „foarte mari”, inclusiv Instagram, Snapchat, YouTube şi X. Ultima este deja investigată din decembrie pentru moderarea conţinutului.
Solicitarea ca firmele să ia măsuri contra riscurile legate de AI face parte din seria de linii directoare publicate în legislaţia UE pentru ca giganţii digitali să ia măsuri contra riscurile la adresa alegerilor, inclusiv dezinformarea. Comisia Europeană a prezentat o serie de măsuri pentru a ţine sub control „Big Tech”, în special pentru moderarea conţinutului.
Bruxelles-ul se teme în special de impactul manipulării Rusiei şi dezinformarea în privinţa alegerilor care vor avea loc în cele 27 de state membre în perioada 6-9 iunie.
„Cu orientările de astăzi, utilizăm deplin toate instrumentele oferite de DSA pentru a ne asigura că platformele îşi îndeplinesc obligaţiile şi nu sunt utilizate pentru manipularea alegerilor noastre, în timp ce protejăm libertatea de exprimare”, a declarat comisarul european pentru Piaţa Internă, Thierry Breton.
Ani de zile, giganţii tehnologici s-au autoreglementat conform codurilor de bune practici privind dezinformarea, dar acum trebuie să respecte reglementările UE sau riscă amenzi de până la 6% din cifra globală de afaceri a platformelor.
Companiile trebuiau să furnizeze Comisiei informaţiile solicitate privind problemele de protejare a alegerilor până în 5 aprilie, iar pentru ale probleme până în 26 aprilie.
Fiecare stat membru UE poate, de asemenea, implementa DSA în propria legislaţie, care nu este întotdeauna necontroversată în politicile interne.
De exemplu, în România legea naţională pentru aplicarea DSA a intrat în vigoare în 22 martie. Legea creează un mecanism prin care autorităţile sau instituţiile publice cu competenţe în anumite sectoare sau domenii de activitate pot emite ordine pentru înlăturarea unui anumit conţinut considerat ilegal conform reglementărilor naţionale şi pot da amenzi în caz de neconformare.
Conform legii, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) este responsabilă pentru toate aspectele legate de supervizarea şi impunerea DSA. Totuşi, opoziţia politică din România acuză ANCOM că a înfiinţat „poliţia internetului”.
