Marina Tauber va sta în arest la domiciliu până la sfârșitul lunii iunie

Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a decis miercuri, 7 iunie curent, prelungirea mandatului de arest la domiciliu pe numele deputatei Partidului ȘOR Marina Tauber cu încă 20 de zile, scrie ZdG.md. Asta înseamnă cel puțin până la sfârșitul lunii.

„Se respinge cererea avocatului Sergiu Moraru. Se admite parțial demersul procurorului. Se prelungește măsura preventivă arestul la domiciuliu pe un termen de 20 de zile în privința lui Tauber Marina până la data de 30 iunie 2023, ora 9:40.”, a hotărât instanța.

Potrivit sursei citate, Marina Tauber este vizată în trei cauze penale pornite pe faptul că:

în mod intenționat şi în înțelegere prealabilă cu trezorierul partidului, acționând la îndemnul și în strictă coordonare cu grupul criminal organizat condus de Ilan Şor, ar fi recepționat de la grupul criminal organizat mijloace bănești, dintre care o anumită sumă ar fi introdus-o fals în formularele de donații din numele a 104 persoane fizice care în realitate nu au donat această sumă de bani, date false pe care le-ar fi înscris în rapoartele privind gestiunea financiară a campanile electorale;
a acceptat cu bună știință finanțarea concurentului electoral din partea unui grup criminal organizat, în perioada alegerilor locale noi pentru funcția de primar al municipiului Bălți din 21 noiembrie 2021;
ar fi acceptat cu bună știință finanțarea partidului politic, din partea „grupului criminal organizat” condus de Ilan Șor .

Pe 05 ianuarie 2023, Curtea de Apel Chișinău a menținut măsura preventivă – liberarea provizorie sub control judiciar și a stabilit următoarele condiții:

să nu părăsească localitatea unde își are domiciliul, decât în condițiile stabilite de către judecătorul de instrucție, sau după caz, de către instanță;
să nu comunice cu persoane care au tangență cu procesul penal respectiv;
să predea pașaportul judecătorului desemnat cu atribuțiile judecătorului de instrucție.

Pe 1 mai Marina Tauber a fost reținută la Aeroportul Internațional Chișinău în rută spre Tel Aviv, Israel. Potrivit Procuraturii Anticorupție (PA), la baza reținerii a stat ordonanța procurorului din cadrul PA, emisă pe 1 mai, pe motiv că Tauber „a încălcat condițiile prevăzute de măsurile preventive aplicate” în privința acesteia.

Judecătoria Ciocana a decis a doua zi, 2 mai, plasarea în arest la domiciliu pentru 20 de zile a deputatei, după ce procurorii anticorupție au prezentat probe care ar demonstra „încălcarea tuturor restricțiilor” de către deputată, impuse în perioada noiembrie 2022 – ianuarie 2023.

La 26 mai 2023, deputații din Parlamentul Republicii Moldova au aprobat cererile procurorului general interimar privind ridicarea imunității Marinei Tauber pe trei capete de acuzare, lipsind-o de imunitate parlamentară. Anterior, Parlamentul Republicii Moldova a încuviințat ridicare imunității și pe al patrulea capăt de acuzare în iulie 2022.

Ministerul Afacerilor Externe de la București (MAE) a anunțat adoptarea, la 30 iunie 2023, de către Consiliul Afaceri Generale al UE, a primelor listări de persoane sancționate în baza noului regim de sancțiuni al UE pentru contracararea acțiunilor de destabilizare a R. Moldova, creat la propunerea ministrului român de externe. Printre acestea se număra și deputata Marina Tauber, dar și liderul Partidului Politic „ȘOR”.

#arest la domiciliu #Marina Tauber #Partidul Șor

Joi, 23 octombrie curent, la Comrat, a avut loc o întâlnire despre care presa a scris timp de câteva ore doar cu trimitere la „surse proprii”. Președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Dmitri Constantinov, a dezvăluit într-un interviu exclusiv pentru rupor.md detalii despre discuția avută cu șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Moldovei, Alexandru Musteață: cine și ce s-a discutat de fapt, de ce tema bașcanului a devenit un nod juridic și de unde au apărut zvonurile privind „influența lui Șor” asupra deputaților.

Principalul subiect al întrevederii nu a fost vizita șefului serviciilor speciale, ci dacă va fi relansat dialogul politic dintre Chișinău și autonomie.

Potrivit lui Dmitri Constantinov, Șeful SIS nu a anunțat despre vizita sa.

„Au venit fără avertizare. Domnul Musteață s-a interesat de starea de spirit a oamenilor, de ce gândesc deputații după alegeri și, în primul rând, când vor avea loc alegerile pentru Adunarea Populară. A întrebat și despre grupul de lucru care a activat din 2015”, a povestit Constantinov.

Șeful Adunării Populare a Găgăuziei a precizat că este vorba despre un grup de lucru interparlamentar, din care fac parte atât deputați ai Parlamentului Republicii Moldova, cât și aleși ai Adunării Populare, și a făcut trimitere la informațiile publicate pe site-ul oficial al APG.

Tot pe 23 octombrie, pe pagina online a Adunării Populare a fost publicată Dispoziția nr. 14, prin care este aprobată componența reprezentanților Găgăuziei în grupul de lucru pentru asigurarea funcționalității unității teritoriale autonome Găgăuzia.

Conform documentului, în grup au fost incluși membrii permanenți:cNicolae Ormanji (copreședinte), Serghei Zahari, Alexandr Diulgher, Demian Karaseni, Vladimir Cîssa, Nicolae Raia, Ivan Dimitroglo. Iar ca membri supleanți au fost desemnați: Dmitri Manastîrlî și Valeriu Manastîrlî.

Grupul de lucru a fost creat cu scopul de a îmbunătăți colaborarea dintre Parlamentul Republicii Moldova și Adunarea Populară a Găgăuziei, în conformitate cu normele constituționale și legislația privind statutul special al autonomiei, se menționează în comunicatul APG.

Președintele Adunării Populare a declarat că „anterior, activitatea grupului de lucru a fost suspendată, deoarece nu s-a reușit găsirea unui limbaj comun. Acum, după formarea noului Parlament, sperăm că dialogul va fi reluat. Fără dialog, nici Chișinăului, nici Comratului nu le va fi mai bine”, a subliniat Constantinov.

El a comentat și situația politică din regiune. El a menționat că alegerile pentru Adunarea Populară ar putea avea loc nu mai devreme de martie 2026, deoarece decizia privind formarea noii Comisii Electorale Centrale este așteptată pe 26 noiembrie la Curtea Supremă de Justiție.

„Așteptăm hotărârea instanței. Fără alegerea unui nou CEC, organizarea alegerilor este imposibilă. Dacă situația se deblochează, scrutinul ar putea avea loc peste aproximativ trei luni, la începutul lunii martie”, a declarat el.

În ceea ce privește Comitetul Executiv, rămas fără bașcan, președintele Adunării Populare a explicat că „potrivit legii, atribuțiile sunt exercitate automat de prim-adjunct. După 60 de zile de absență a bașcanului, suntem obligați să solicităm confirmarea oficială a statutului său. Doar după o decizie a Curții de Apel se poate vorbi despre organizarea unor noi alegeri pentru funcția de bașcan”, a precizat el.

Întrebat de rupor.md dacă în cadrul întâlnirii cu reprezentanții SIS s-a discutat despre posibile legături ale deputaților Adunării Populare cu Ilan Șor și despre situația postului public de televiziune GRT, Dmitri Constantinov a declarat că nu s-a discutat pe această temă.

„Acest subiect nu a fost abordat. Nu avem contacte cu domnul Șor. Subiectul GRT a fost menționat doar în treacăt. Mi s-a spus: uitați-vă, sunteți fondatorul GRT, acolo sunt multe amenzi și nici nu observați că se cheltuiesc bani publici. Le-am explicat că am primit recent o scrisoare de la Consiliul Audiovizualului și am transmis-o, conform legii, comisiei competente. Când se va clarifica situația, vinovații vor fi sancționați. Eu sunt pentru ca cei vinovați să răspundă.”

Constantinov și-a exprimat speranța că dialogul cu autoritățile centrale ale Republicii Moldova va fi reluat prin intermediul grupului de lucru și al noului Parlament, în care sunt reprezentați și deputați găgăuzi.