Șeful NATO, Mark Rutte, a declarat că are idei despre cum să abordeze viitoarele negocieri de pace între Kiev și Moscova, care însă sunt „secrete”, dar îl vor asigura pe președintele rus Vladimir Putin că „nu va mai încerca niciodată” să cucerească Ucraina. Într-un interviu acordat ziarului german Bild publicat la 1 februarie, Rutte a fost întrebat dacă pacea între cele două țări este posibilă, informează The Kyiv Independent.

„Trebuie să ne asigurăm că (Putin) nu va mai putea niciodată să cucerească nici măcar un kilometru pătrat din Ucraina”, a răspuns el, adăugând că cel mai important lucru pe care NATO trebuie să îl facă acum este să sprijine Kievul cu arme și instruire pentru soldații săi.

El a continuat spunând că, dacă Ucraina decide să negocieze pace, va trebui să îl aducă pe Vladimir Putin la masa negocierilor.

„Nu vă pot descrie exact cum vor decurge aceste discuții”, a spus el, adăugând: „Am deja mai multe idei despre cum ar trebui să arate, dar nu vrem să îl facem pe Putin mai deștept decât este deja. Ținem totul secret. Doar deznodământul este sigur – Putin nu va mai încerca să facă așa ceva vreodată”.

Secretarul general al NATO a fost, de asemenea, întrebat în timpul interviului despre direcția invaziei la scară largă și dacă Ucraina, împreună cu aliații săi occidentali, pierd, având în vedere progresele continue ale Rusiei în Donbas.

„Frontul se mișcă în direcția greșită. Dar cu ce preț? Rușii plătesc pentru asta cu 1 000 până la 1 500 de oameni pe zi care mor sau sunt grav răniți. Și totuși, rușii nu își ating obiectivele. Iar treaba noastră este să ne asigurăm că nu își vor atinge niciodată obiectivele. Deci nu, Ucraina nu pierde și trebuie să îi sprijinim să ajungă într-o poziție de forță”.

Comentariile vin la o zi după ce președintele american Donald Trump a declarat că echipa sa este deja angajată în discuții „foarte serioase” cu partea rusă cu privire la încheierea războiului în Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În replică, președintele Volodimir Zelenski a declarat pentru AP că discuțiile despre război care nu includ Ucraina sunt „foarte periculoase”.

„Ei pot avea propriile lor relații, dar a vorbi despre Ucraina fără noi – este periculos pentru toată lumea”, a spus Zelenski, potrivit sursei citate.

Totodată, președintele ucrainean a spus că primul pas pentru Ucraina este să organizeze o întâlnire la nivel înalt cu Trump, astfel încât Kievul și Washingtonul să își poată dezvolta propriile planuri pentru o încetare a focului. Apoi, părțile pot trece la discuții care implică Rusia.

„Cred că, în primul rând, (trebuie) să avem o întâlnire cu (Trump), iar acest lucru este important. Și, apropo, este ceva ce toată lumea din Europa își dorește. Aș dori să văd Statele Unite ale Americii, Ucraina și rușii la masa negocierilor… Și, ca să fiu sincer, și o voce a Uniunii Europene ar trebui să fie acolo. Cred că ar fi corect, eficient. Dar nu știu cum va decurge”, a declarat liderul de la Kiev.

Anul acesta există șansa de a pune capăt războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei cu ajutorul sprijinului american și european, a anunțat, la mijlocul lunii ianuarie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski în presa poloneză, citată de Ukrainska Pravda.

Zelenski a subliniat că Donald Trump trebuie să ofere Ucrainei garanții de securitate, care vor fi utile nu numai pentru Europa, dar vor reprezenta și un semnal pentru Rusia că ucrainenii se vor putea proteja pe ei înșiși și alte țări dacă „Putin atacă din nou”.

#Mark Rutte #Negocieri #PACE #Ucraina

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.