Marș, lecții de autoapărare și discuții cu sexologul! Festivalul Feminist se va desfășura în martie la Chișinău

În perioada 3-11 martie, la Chișinău se va desfășura a noua ediție a Festivalului Feminist. Agenda include lecții de autoapărare, ateliere, vizionare de filme, dar și alte activități.

„În acest an, tematica Festivalului și Marșului Feminist aduce în vizor solidaritatea cu Ucraina și cu femeile care sunt prinse între pace și război, dar și rolul esențial pe care acestea le au. Femeile duc povara reconstruirii păcii în comunități deși sunt excluse din procesele formale de pacificare”, notează organizatorii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe 8 martie, în Capitală se va desfășura un marș din scuarul magazinului UNIC până la parcul Dendrariu. Agenda festivalului mai include ateliere, webinare, expoziții, discuții despre felicitările sensibile la gen și cupe menstruale, dar și discuții feministe cu adolescentele.

De asemenea, participanții la evenimentele desfășurate în cadrul festivalului vor mai discuta despre feminism prin prisma generațiilor, dar și despre promovarea fenomenului în spațiul online.

#festival feminist #marș feminist #egalitate de gen #8 martie #Chisinau

Rusia a comis încălcări flagrante și fără precedent ale drepturilor omului de la începutul conflictului din Ucraina în 2014, inclusiv execuții extrajudiciare, violență sexuală și muncă forțată – a stabilit Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

Marea Cameră a Curții a decis în unanimitate că, în perioada 11 mai 2014 – 16 septembrie 2022 (data la care Rusia a încetat să mai fie parte la Convenția Europeană a Drepturilor Omului), statul rus s-a angajat într-un „comportament vădit ilegal… desfășurat pe scară largă”.

Conflictul a izbucnit în 2014, când grupări armate pro-ruse au pătruns în regiunile Donețk și Luhansk din estul Ucrainei, urmat de invazia la scară largă lansată de Rusia la 24 februarie 2022.

În hotărârea publicată miercuri, instanța a prezentat dovezi privind utilizarea generalizată și sistematică a violenței sexuale, adesea însoțită de acte de tortură, precum bătăi, strangulare și aplicarea de șocuri electrice. Civili și prizonieri de război au fost supuși execuțiilor simulate, mutilării și altor forme de tratament inuman, inclusiv aplicarea de șocuri electrice în zonele intime.

Curtea a constatat că aceste încălcări, comise în mod repetat pe parcursul a peste opt ani, au avut ca scop „subminarea însăși esenței democrației” – prin distrugerea libertăților individuale, suprimarea libertăților politice și disprețul flagrant față de statul de drept.

„În niciun alt conflict analizat anterior de Curte nu a existat o condamnare atât de aproape universală a nepăsării flagrante a statului pârât față de fundamentele ordinii juridice internaționale instituite după al Doilea Război Mondial”, se arată în motivare.

Încălcările identificate includ:

Atacuri militare nediscriminatorii
Execuții sumare ale civililor și militarilor ucraineni
Tortură, inclusiv violul folosit ca armă de război
Detenții ilegale și arbitrare ale civililor
Strămutări și transferuri nejustificate ale populației
Intimidarea și persecutarea tuturor cultelor religioase, cu excepția Bisericii Ortodoxe Ucrainene aliniate Moscovei
Violență și represiune împotriva jurnaliștilor, precum și legi represive care penalizează susținerea Ucrainei
Dispersarea forțată a protestelor pașnice în zonele ocupate
Jefuirea, distrugerea și exproprierea bunurilor private
Suprimarea limbii ucrainene în educație și impunerea de programe de îndoctrinare
Transferul și, în multe cazuri, adoptarea copiilor ucraineni în Rusia

Instanța a calificat drept „deosebit de revoltătoare” prevalența violenței sexuale comise de soldați ruși în teritoriile ocupate. Dovezile indică niveluri extreme de brutalitate, cu intenția clară de a teroriza, umili și domina victimele, nu doar ca persoane, ci și ca membri ai comunității ucrainene.

„Violența sexuală și violul au fost folosite ca parte a unei strategii militare de dezumanizare, umilire și distrugere a moralului populației ucrainene, și de afirmare a dominației asupra teritoriului suveran al Ucrainei”, a concluzionat Curtea.

CEDO a mai constatat că doborârea zborului MH17, soldată cu moartea a 298 de civili, a reprezentat o încălcare gravă a Convenției, racheta fiind furnizată și transportată de Federația Rusă în estul Ucrainei.

Ucraina a salutat hotărârea drept „istorică și fără precedent”, considerând-o o „victorie incontestabilă”. Rusia nu a participat la proceduri și a anunțat că nu va respecta hotărârea și nici nu va plăti eventualele despăgubiri.

Un total de 26 de state semnatare ale Convenției au intervenit în calitate de terți în acest caz, exprimându-și sprijinul pentru tragerea la răspundere a Rusiei pentru încălcările drepturilor omului.