Marți, 4 aprilie, are loc prima ședință a Consiliului Superior al Magistraturii, după ce Parlamentul a deblocat activitatea instituției. Unul din membrii CSM, Ion Guzun, a explicat la Pro TV cum va funcționa instituția fără membri judecători.

”Până când nu vor fi aleși judecătorii, cel puțin 3, sau 2, nu vom discuta chestiuni ce țin de cariera judecătorilor. Este evident. Dar nu putem fi legați de o chestiune de blocaj”, a declarat Ion Guzun.

Totodată, membrul CSM este convins că judecătorii vor recunoaște deciziile CSM, în actuala componență.

Potrivit legislației, CSM este constituit din 12 membri. Șase dintre ei, care nu fac parte din rândul judecătorilor, sunt numiți de Parlament, cu votul a trei cincimi dintre deputații aleși. În condițiile în care Adunarea Generală a Judecătorilor a amânat alegerea membrilor permanenți ai CSM din rândul magistraților, președinta Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, Olesea Stamate, a declarat că CSM poate deveni funcțional cu doar patru membri: trei non-judecători și un magistrat din vechea garnitură.

La 30 martie 2023, Parlamentul Republicii Moldova i-a numit în calitate de membri ai CSM, care nu fac parte din rândul judecătorilor, pe Tatiana Ciaglic, Alexandru Postica și Ion Guzun, pentru un mandat de 6 ani.

Pe ordinea de zi a Plenului, care se va întruni pe 4 aprilie, sunt nouă subiecte, printre care: „aprobarea unor dispoziții emise de Președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii; modificarea componenței Grupului de lucru privind dezvoltarea instanțelor judecătorești model; planul de acțiuni al Consiliului Superior al Magistraturii pentru anul 2023”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CSM blocat #Ion Guzun #Membri CSM

Peste 1,38 milioane de vehicule erau înmatriculate în Republica Moldova în 2025, față de aproximativ 1,17 milioane în 2022. Totodată, numărul accidentelor rutiere a crescut cu 10,4% într-un an, iar transportul public a înregistrat 333 de milioane de pasageri. Cifrele se regăsesc în nota de fundamentare a Strategiei naționale privind Sistemele de Transport Inteligente pentru perioada 2026-2035 supusă consultărilor publice, transmite IPN.

Datele sunt prezentate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale în argumentarea necesității elaborării Strategiei. Documentul mai indică o creștere a presiunii asupra infrastructurii de transport, pe fondul majorării numărului de vehicule și al dependenței de transportul rutier.

Potrivit documentului, numărul pasagerilor transportați în 2025 a crescut cu 8,3% față de anul precedent. 65,2% au utilizat transportul electric, 34% – autobuzele și microbuzele, iar transportul feroviar a înregistrat 286,6 mii de pasageri, adică mai puțin de 0,1%.

Nota de fundamentare mai arată că numărul persoanelor decedate în accidente rutiere a fost de 189 în 2025, în scădere față de 2024, când au fost 209. Aproximativ 48,66% dintre accidente s-au produs în mediul urban.

În transportul de mărfuri, volumul total transportat de întreprinderile de profil a ajuns la 20,2 milioane de tone în 2025, comparativ cu 19,7 milioane de tone în 2021. Transportul rutier a reprezentat aproximativ 87% din volumul total de mărfuri.

Strategia pentru perioada 2026-2035, prevede dezvoltarea unui sistem național de transport inteligent, bazat pe tehnologii digitale, senzori și schimb de date în timp real. Printre măsurile propuse se numără monitorizarea și dirijarea traficului, informarea călătorilor, optimizarea transportului public, gestionarea parcărilor, prevenirea accidentelor și coordonarea transportului de mărfuri.