Marți, 4 aprilie, are loc prima ședință a Consiliului Superior al Magistraturii, după ce Parlamentul a deblocat activitatea instituției. Unul din membrii CSM, Ion Guzun, a explicat la Pro TV cum va funcționa instituția fără membri judecători.

”Până când nu vor fi aleși judecătorii, cel puțin 3, sau 2, nu vom discuta chestiuni ce țin de cariera judecătorilor. Este evident. Dar nu putem fi legați de o chestiune de blocaj”, a declarat Ion Guzun.

Totodată, membrul CSM este convins că judecătorii vor recunoaște deciziile CSM, în actuala componență.

Potrivit legislației, CSM este constituit din 12 membri. Șase dintre ei, care nu fac parte din rândul judecătorilor, sunt numiți de Parlament, cu votul a trei cincimi dintre deputații aleși. În condițiile în care Adunarea Generală a Judecătorilor a amânat alegerea membrilor permanenți ai CSM din rândul magistraților, președinta Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, Olesea Stamate, a declarat că CSM poate deveni funcțional cu doar patru membri: trei non-judecători și un magistrat din vechea garnitură.

La 30 martie 2023, Parlamentul Republicii Moldova i-a numit în calitate de membri ai CSM, care nu fac parte din rândul judecătorilor, pe Tatiana Ciaglic, Alexandru Postica și Ion Guzun, pentru un mandat de 6 ani.

Pe ordinea de zi a Plenului, care se va întruni pe 4 aprilie, sunt nouă subiecte, printre care: „aprobarea unor dispoziții emise de Președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii; modificarea componenței Grupului de lucru privind dezvoltarea instanțelor judecătorești model; planul de acțiuni al Consiliului Superior al Magistraturii pentru anul 2023”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CSM blocat #Ion Guzun #Membri CSM

Republica Moldova și Ucraina nu au ajuns la un acord privind cantitatea de apă care urmează să fie deversată din lacul de acumulare Novodnistrovsk către Republica Moldova. Partea moldovenească avertizează că o reducere bruscă a debitului, care în prezent este de 60 m³/s, ar putea afecta situația hidrologică în aval.

În cadrul ședinței Comisiei Nistrene, partea ucraineană a propus inițial ca în Republica Moldova să fie deversat doar volumul de apă care intră în lac, în medie aproximativ 22 m³/s. După discuții, Ucraina a acceptat majorarea debitului, însă nivelul propus nu a fost considerat suficient pentru a ajunge la un acord.

În aceste condiții, partea moldovenească a cerut amânarea ședinței și reluarea discuțiilor în următoarele zile.

Problema debitului Nistrului apare pe fondul secetei severe și al scăderii rezervelor de apă din bazin, iar Republica Moldova a instituit stare de alertă hidrologică la 28 iulie. De la începutul crizei, debitul de apă deversat din lacul Novodnistrovsk a fost redus de trei ori. La 31 iulie, acesta a scăzut de la 100 la 85 m³/s, pe 11 august a fost redus la 75 m³/s, iar la începutul lunii septembrie a ajuns la nivelul actual de 60 m³/s.