Un magazin sătesc din județul Gorj a achiziționat un Mercedes AMG GLE 53, în valoare de aproximativ 140.000 de euro, pentru Mihai Weber, deputat PSD și președinte al Comisiei de Apărare din Camera Deputaților. Mașina a fost cumpărată în leasing de firma Blenbondy 81 SRL, în care Weber deține 95% din acțiuni. Firma a raportat un profit de doar 3.500 de euro în 2024 și are sediul într-un sat cu aproximativ 900 de locuitori.

Deputatul PSD Mihai Weber, acționar al firmei, a explicat că achiziția a fost „strategia firmei”. Administratorul societății este vicepreședintele PSD Gorj.

Cine este Mihai Weber?

Mihai Weber, 61 de ani, deputat PSD aflat la al patrulea mandat, este președintele Comisiei de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională din Camera Deputaților. El reprezintă județul Gorj, unul dintre cele mai sărace din punct de vedere al serviciilor publice. În legislatura precedentă a condus Comisia de control al activității Serviciului de Informații Externe, scrie snoop.ro.

Pe 25 august, la sediul central al PSD, Weber a fost filmat în timp ce se urca într-un Mercedes AMG GLE 53, versiunea hibridă, care nu apare în declarația sa de avere depusă în iunie 2025. În schimb, în document apare un Ford Ranger, achiziționat anul acesta.

Reacția deputatului

La întrebările jurnaliștilor, Weber a evitat să ofere explicații clare. A recunoscut doar că mașina aparține unei firme, fără să precizeze dacă este firma la care este acționar. În timp ce evita răspunsurile, deputatul a afirmat că „a fost strategia firmei” și a îndemnat reporterii să se documenteze singuri.

Detalii despre firmă și magazinul din Buduhala

Firma Blenbondy 81 SRL, care a achiziționat Mercedesul, are sediul într-un magazin sătesc din Buduhala, un sat cu aproximativ 900 de locuitori din comuna Telești, Gorj. Magazinul este mic, cu un punct de lucru pe o uliță principală, având chiar o toaletă insalubră în spate.

Mihai Weber deține 95% din acțiunile firmei, iar Daniela Blendea, care deține și terenul magazinului, are 5%. Deoarece Weber, în calitate de deputat, nu poate fi administrator, firmei îi conduc activitatea Daniela Blendea și Laurențiu Briceag, vicepreședinte PSD Gorj și consilier local.

Contradicții financiare

Profitul firmei Blenbondy 81 SRL, potrivit raportărilor, este de doar câteva mii de euro pe an, o sumă mult sub valoarea unui Mercedes AMG GLE 53, cumpărat în leasing în iulie 2025. Firma are o cifră de afaceri între 100.000 și 150.000 de euro anual, iar profitul nu acoperă nici măcar o treime din prețul mașinii.

Mihai Weber și afacerile personale

Deputatul mai deține alte patru firme, iar bunurile achiziționate pe aceste firme nu apar în declarațiile sale de avere. În 2024, a vândut o firmă pentru 1,5 milioane de lei, dar aceasta nu mai figurează în declarația sa de interese.

Reacții și controverse

Weber a evitat repetat să răspundă întrebărilor legate de mașină și de firma care a făcut achiziția. El a afirmat că „nu trebuie să dea socoteală” pentru activitatea firmei și că mașina este a acesteia.

Opinie expertă: Fost ministru de Finanțe despre achizițiile pe firme

Marcel Boloș, fost ministru de Finanțe, a declarat pentru Snoop.ro că fenomenul cumpărării de bunuri de lux pe firme, pentru uz personal, este „arhicunoscut” și produce prejudicii bugetului de stat. El a subliniat că ANAF trebuie să verifice aceste situații pentru a identifica cheltuielile care nu sunt justificate în interesul firmei.

Boloș a remarcat că nu vede nicio justificare pentru ca un magazin sătesc cu profit mic să achiziționeze o mașină de lux. A mai spus că, în astfel de cazuri, vehiculele trebuie să fie folosite pentru activitățile comerciale, cum ar fi transportul mărfurilor, ceea ce nu se potrivește cu un model de lux precum Mercedes AMG GLE 53.

#declaratii #lux #masina

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.