Pentru a reduce impactul pufului de plop asupra locuitorilor capitalei, singura soluție eficientă este stropirea acestuia cu apă, măsură aplicată în această perioadă de echipele Întreprinderii Municipale pentru Servicii de Gospodărire a Spațiilor Verzi, transmite IPN. Specialiștii menționează că intervenția este necesară din cauza pufului produs de arborii de plop de sex feminin, care, în perioada polenizării, poate provoca nu doar disconfort, dar și reacții alergice.

În ultimii 30 de ani, autoritățile municipale nu au mai plantat și nu vor mai planta arbori de plop canadian în municipiul Chișinău, iar cei aproximativ 7000 de plopi existenți în oraș au fost plantați între anii 1950 – 1955, în special în sectoarele Râșcani și Botanica.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Plopul canadian a fost ales atunci pentru rezistența sa în mediul urban, creșterea rapidă și capacitatea mare de a produce oxigen. Totodată, arborii de plop sunt apreciați pentru eficiența lor în purificarea aerului, fiind de 4 – 5 ori mai eficienți decât alte specii în filtrarea prafului și a gazelor poluante.

În plus, coroana bogată a acestora ajută la reducerea efectului de supraîncălzire a orașului, contribuind astfel semnificativ la confortul termic urban, mai informează AGSV. Potrivit sursei citate, pentru gestionarea vegetației, Î.M. AGSV execută și lucrări de toaletare silvică înainte de perioada de înflorire, acțiuni menite să reducă producerea de puf și să mențină starea arborilor.

#alergii #apa #Chisinau #puf de plop #stropire

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.