Danemarca ia în considerare ridicarea interdicţiei în vigoare de 40 de ani privind energia nucleară, pentru a-şi spori securitatea energetică, a indicat ministrul energiei, marcând o schimbare semnificativă de politică într-o ţară care a dat prioritate extinderii surselor de energie eoliană şi solară, transmite miercuri Reuters, potrivit Agerpres.

Guvernul danez va analiza potenţialele beneficii ale noilor tehnologii energetice nucleare, un raport pe această temă fiind aşteptat anul viitor, a afirmat ministrul pentru climă, energie şi utilităţi, Lars Aagaard, pentru cotidianul danez Politiken, într-un interviu publicat marţi seară.

„Putem constata că există o dezvoltare în desfăşurare cu noi tehnologii energetice nucleare – reactoare mici, modulare. Însă nu este suficient că au potenţial. Trebuie să ştim, de asemenea, ce înseamnă pentru societatea daneză dacă urmează să permitem aceste tehnologii”, a spus Lars Aargaard, în afirmaţii confirmate de ministerul său miercuri.

Aargaard a respins, totodată, ideea că tehnologiile nucleare tradiţionale îşi vor face revenirea în Danemarca, unde au fost interzise în 1985.

„Continuăm politica energetică pe care am urmat-o mulţi ani în Danemarca. Energiile solară şi eoliană sunt cea mai ieftină şi mai rapidă cale spre tranziţia verde”, a spus el.

În 2005, danezii au sărbătorit faptul că ţara vecină Suedia a închis reactorul nuclear Barseback 2, situat aproape de Copenhaga, de partea cealaltă a strâmtorii Oresund.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Deşi Suedia şi-a închis şi alte centrale nucleare în ultimul deceniu, guvernul actual adoptă o poziţie fermă în favoarea energiei nucleare şi îşi propune construirea de noi capacităţi.

Ministrul danez Aargaard are programată miercuri după-amiază o audiere publică în parlament, în care va răspunde întrebărilor partidelor de opoziţie favorabile relansării energiei nucleare.

#Danemarca #energie nucleară #restrictii #UE

Președintele rus Vladimir Putin este pregătit să poarte o conversație telefonică cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski. Un anunț în acest sens a fost făcut vineri de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează publicația ucraineanã UA News.

„Putin este deschis la o conversație telefonică, bet Zelenski nu l-a sunat încă”, a spus purtătorul de cuvânt. Oficialul rus nu a oferit detalii suplimentare cu privire la momentul sau precondițiile care ar face posibilă ipotetica discuție, notează publicația citată.

Însă Peskov a menționat că poziția liderului rus – de disponibilitate la dialog telefonic – este valabilă și în cazul unor posibile convorbiri între Putin și președintele francez Emmanuel Macron sau cancelarul german Friedrich Merz.

UA News amintește că poziția exprimată de Kremlin vine după discuția telefonică purtată de președintele finlandez Alexander Stubb și de premierul norvegian Jonas Gahr Støre cu liderul rus.

Demersul celor doi a fost criticat de unii lideri din Uniunea Europeană, scrie Antena3CNN.

Vladimir Putin a profitat de discuția telefonică avută recent cu liderii Finlandei și Norvegiei pe tema Ucrainei, din 27 octombrie, pentru a le ține acestora o lungă prelegere despre istoria slavă medievală. Liderul rus ar fi subliniat dificultățile cu care se confruntă Europa pentru a-și impune punctul de vedere în cadrul viitoarelor negocieri de pace în vederea încheierii războiului din Ucraina, a relatat ziarul britanic Financial Times (FT).

Discuția telefonică dintre Putin și președintele finlandez Alexander Stubb și premierul norvegian Jonas Gahr Store a fost prima convorbire pe care liderul de la Kremlin a avut-o cu un lider european, pe tema Ucrainei, din iulie anul trecut, când interlocutorul său a fost președintele francez Emmanuel Macron.

În loc să discute aspectele care ar putea pune punct războiului din Ucraina, Putin i-a supus pe liderii nordici unei lungi expuneri despre ceea ce Kremlinul numește „motivele inițiale ale conflictului”, au declarat sub anonimat pentru FT trei persoane familiarizate cu conversația de marți. Potrivit ziarului britanic, Stubb și Store nu l-au întrerupt pe Putin, încercând să înțeleagă în ce măsură este dispus la dialog cu Europa.

O purtătoare de cuvânt a guvernului finlandez a confirmat că autoritățile de la Helsinki au cerut publicației britanice să corecteze articolul. Financial Times a refuzat să facă modificări, declarându-se „convins de acuratețea relatării jurnalistice”.

O sursă apropiată de Kremlin a declarat pentru Reuters că, în discuția cu liderii europeni, Putin și-a reafirmat poziția neschimbată, care presupune cedarea de către Ucraina a întregii regiuni Donbas, necucerită complet de armata rusă nici după aproape cinci ani de război. În plan public, Kremlinul a transmis că, în timpul convorbirii, Putin a acuzat statele NATO și UE de o „politică de prelungire” a războiului.

Consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, a declarat ulterior că, dacă Stubb și Store vor dori să-l sune din nou pe Putin, acesta „va răspunde întotdeauna”.