Exact cu 30 de ani a avut loc startul Jocurilor Olimpice de la Barcelona, care au avut loc în perioada 25 iulie – 9 august 1992. A fost prima ediție după căderea regimului comunist și alte schimbări pe plan internațional. La Olimpiada de la Barcelona a fost consemnată participarea Estoniei şi Letoniei pentru prima oară după 1936 şi a Lituaniei după 1928, conform Olympic.

Celelalte foste republici sovietice au participat, pentru prima şi ultima dată, ca o „echipă unificată” sub numele de Comunitatea Statelor Independente (CSI), chiar dacă învingătorii au fost onoraţi sub steagurile republicilor lor.

Sportivii moldoveni au cucerit o medalie de aur (halterofilul Tudor Casapu), una de argint (înotătorul Iurie Bașcatov) și trei de bronz (arcașa Natalia Valeeva, poloiștii Serghei Marcoci și Alexei Vdovin).

La ediția de la Barcelona au mai concurat Vlad Zadoinov, Olga Bolșov (ambii – atletism), Oleg Carp, Vasile Tănase (ambii – hipism), Serghei Mariniuc (înot), Sveatoslav Reabușenco (ciclism) și Alexandr Britov (canotaj).

Jocurile au fost deschise de regele Juan Carlos I al Spaniei. Pentru organizarea acestei ediţii jubiliare, spaniolii au avut contracandidate de seamă: Amsterdam (Olanda), Belgrad (Iugoslavia), Birmingham (Marea Britanie), Brisbane (Australia) şi Paris (Franţa).

În clasamentul pe medalii, pe primul loc s-a aflat echipa CSI, fosta URSS, cu 45 de medalii de aur, 38 de argint şi 29 de bronz, urmată de SUA, cu 37 de medalii de aur, 34 de argint şi 37 de bronz, şi de Germania, pe locul al treilea, cu 33 de medalii de aur, 21 de argint şi 28 de bronz.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Barcelona #Jocurile Olimpice #medalii #sportivi moldoveni

Scurgerea apei pe râurile Nistru și Prut, dar și pe majoritatea râurilor mici din Republica Moldova, va rămâne redusă în perioada 27 septembrie – 2 octombrie. În acest context, autoritățile au emis avertizări hidrologice de cod roșu, portocaliu și galben pentru mai multe sectoare.

Pe Nistru, între Naslavcea și Camenca este în vigoare cod roșu, debitul apei fiind de aproximativ 15% din media lunară multianuală. Pe sectorul Dubăsari–Tudora, scurgerea este de circa 30%, fiind instituit cod portocaliu.

Potrivit avertizării, codul roșu de pe Nistru este determinat de regimul deversărilor din lacul de acumulare Novodnestrovsk din Ucraina. Debitul de apă evacuat în aval corespunde aportului de apă în lac.

Și pe râul Prut se menține un nivel scăzut al apei. Sectorul Criva–Costești și cel dintre Ungheni și Brânza sunt vizate de cod portocaliu, cu o scurgere de 20–30% din valorile medii lunare multianuale. Între Costești și Ungheni este instituit cod galben, scurgerea fiind de 35–40%.

Situația este și mai accentuată pe unele râuri mici. Pe Draghiște, Cubolta, Ciulucul Mic și Botna este cod roșu, cu o scurgere de 10% sau mai puțin din media multianuală. Pe Ichel, scurgerea este de aproximativ 15%, iar pe Vilia – de circa 20%, fiind emise coduri roșu și, respectiv, portocaliu.

Cod galben este valabil pe Răut, Bâc, Lunga și Căinar, unde scurgerea apei este de aproximativ 30–40% din valorile medii lunare multianuale.

Autoritățile recomandă populației și agenților economici să utilizeze rațional resursele de apă. Avertizarea poate fi actualizată în funcție de evoluția condițiilor hidrometeorologice.