Un cetățean al Republicii Moldova, în vârstă de 26 de ani, ar fi fost condamnat în Rusia la 13 ani de închisoare într-o colonie cu regim sever, într-un dosar de spionaj examinat cu ușile închise. Potrivit publicației ruse Mediazona, înainte de a ajunge în arest preventiv, tânărul ar fi fost supus timp de mai multe luni unor „arestări-carusel”, o practică prin care o persoană este plasată în mod repetat în arest administrativ, în baza unor procese-verbale succesive, ceea ce permite autorităților să îi prelungească detenția.

Este vorba despre Evgheni Cijen, cetățean moldovean de origine coreeană, care lucra ca agent de pază în Chișinău. Conform sursei citate, acesta a plecat în februarie 2024 în Rusia pentru a-și vizita rudele, traversând frontiera prin Estonia. Mama sa susține că tânărul a fost reținut de Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) după ce i-a fost verificat telefonul mobil.

Mediazona scrie că, între sfârșitul lunii februarie și mai 2024, instanțele din regiunile Pskov și Peciora l-au condamnat de șase ori la arest administrativ pentru huliganism minor. Ulterior, acesta a fost amendat pentru încălcarea legislației privind migrația și plasat într-un centru pentru cetățeni străini din regiunea Pskov. Acolo ar fi rămas aproximativ șase luni, iar în noiembrie 2024 un tribunal din Moscova a dispus arestarea sa preventivă în dosarul de spionaj.

În februarie 2026, Tribunalul Municipal din Moscova l-a condamnat la 13 ani de închisoare într-o colonie cu regim sever. Procesul s-a desfășurat cu ușile închise, iar autoritățile ruse nu au făcut publice detalii despre acuzațiile formulate.

Mama tânărului afirmă că fiul său a fost învinuit pe baza unor conversații purtate pe Telegram cu o persoană din Ucraina și susține că acesta era împotriva războiului. Ea spune că nu cunoaște alte detalii ale anchetei și consideră că dosarul a fost fabricat.

Potrivit aceleiași surse, tatăl lui Evgheni Cijen ar fi semnat, la începutul anului 2024, un contract cu armata rusă, în speranța că va obține cetățenia Federației Ruse și un loc de muncă. Acesta a murit pe front la trei luni după înrolare, fără să primească cetățenia rusă. În acea perioadă, fiul său executa unul dintre aresturile administrative succesive.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#arestat #moldovean #Rusia #spionaj

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.