Curs valutar
  • EUR
    19.9819
    0%
  • USD
    17.3213
    0%
  • RUB
    0.2071
    0%
  • RON
    3.8106
    0%
  • UAH
    0.3876
    0%

Toate știrile

16 august 2026

Kievul mizează pe atacurile asupra infrastructurii energetice ruse. Denîs Șmîhal: „Așa se va decide soarta războiului”

04 Aug. 2026, 21:18
 // Categoria: În Lume // Autor:  Ana Panaguța
04 Aug. 2026, 21:18 // În Lume //  Ana Panaguța

Ucraina și Rusia sunt angajate într-o luptă pentru a-și distruge reciproc sistemele energetice, o campanie care va determina cursul oricăror viitoare negocieri de pace, a declarat, pentru Politico, viceprim-ministrul și ministrul Energiei de la Kiev, Denîs Șmîhal, scrie Digi24.

„Putin vrea să distrugă sistemul nostru energetic și să ne destabilizeze economia și producția de armament”, a declarat Șmîhal într-un interviu acordat publicației Politico, din biroul său din Kiev.

Potrivit ministrului, liderul de la Kremlin mizează pe faptul că populația ucraineană va ceda în fața unei noi ierni marcate de lipsuri.

„De asemenea, el speră că, iarna, societatea noastră va ceda din cauza epuizării și va exercita presiuni asupra conducerii pentru a semna capitularea”, a spus oficialul ucrainean.

Ca răspuns la bombardamentele rusești, Ucraina desfășoară o campanie de atacuri cu rază lungă de acțiune asupra rafinăriilor din Rusia.

Potrivit lui Șmîhal, aceste lovituri au scos din funcțiune aproximativ 40% din capacitatea primară de rafinare a petrolului din Rusia, provocând o penurie tot mai mare de combustibil.

„Este ca și cum am fi în runda a 12-a și fiecare boxer speră că adversarul său va cădea primul”, a afirmat ministrul.

El susține că autoritățile de la Kiev speră ca aceste atacuri, împreună cu sancțiunile impuse de aliații occidentali, să îl determine pe Vladimir Putin să accepte încetarea războiului în această toamnă.

Dacă acest scenariu nu se va concretiza, Ucraina se așteaptă la o nouă campanie rusă împotriva infrastructurii energetice în timpul iernii.

„Obiectivul Rusiei este acum să ne distrugă rețelele de alimentare cu apă. Iarna trecută au vizat electricitatea și încălzirea, dar puteai supraviețui dacă aveai gaz și apă în timpul întreruperilor de curent. Este dificil să supraviețuiești mai mult de trei zile fără apă și canalizare”, a avertizat Șmîhal.

Luni, și președintele Volodimir Zelenski a declarat că ofensiva împotriva infrastructurii ruse și înăsprirea sancțiunilor reprezintă priorități pentru Kiev.

„Înțelegem foarte bine cu cine avem de-a face și că Putin speră să prelungească și mai mult acest război”, a spus liderul ucrainean.

Ucraina cere mai multe rachete Patriot pentru iarna care urmează

Pentru a face față atacurilor rusești, Ucraina are nevoie de mai multe rachete interceptoare PAC-3 destinate sistemelor de apărare antiaeriană Patriot. Președintele Zelenski a vorbit despre necesitatea unui stoc de aproximativ 300 de interceptoare.

Potrivit Politico, stocurile Statelor Unite sunt limitate, inclusiv din cauza operațiunilor militare împotriva Iranului. În acest context, Kievul și aliații săi încearcă să convingă state precum Spania și Grecia să transfere Ucrainei o parte din propriile rachete PAC-3.

În paralel cu întărirea apărării antiaeriene, Ucraina investește în protejarea infrastructurii energetice. Autoritățile construiesc structuri de protecție pentru instalațiile de stocare a energiei electrice, apei și gazelor naturale, astfel încât acestea să reziste mai bine atacurilor rusești.

De asemenea, sunt distribuite generatoare și cazane modulare, de dimensiuni mai reduse și dispersate pe teritoriul țării, ceea ce le face mai greu de distrus decât marile centrale electrice.

Fără electricitate, Ucraina întâmpină dificultăți în fabricarea armamentului, alimentarea cu apă, funcționarea spitalelor și menținerea activității industriale, iar milioane de oameni riscă să rămână fără încălzire în sezonul rece.

„Ucraina a dobândit capacitatea de a se adapta foarte rapid la crize și la provocări”, a declarat Șmîhal.

Ministrul a prezentat și amploarea pagubelor provocate de război asupra sistemului energetic ucrainean.

Înainte de anexarea Crimeei, în 2014, Ucraina producea aproximativ 54,5 gigawați de energie electrică. După invazia rusă pe scară largă, capacitatea de producție a scăzut la 32 GW, deoarece instalații strategice, inclusiv centrala nucleară de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, au ieșit din sistem.

În urma atacurilor din ultimul an, producția efectivă a ajuns la doar aproximativ 12 GW, în condițiile în care necesarul este cu circa 6 GW mai mare. Acest deficit obligă autoritățile să recurgă la întreruperi programate ale alimentării cu energie electrică.

„Rușii au distrus sau au avariat peste 80% din capacitatea de producție a energiei electrice a Ucrainei”, a afirmat ministrul.

Ucraina are nevoie de noi fonduri înainte de iarnă

Pe lângă echipamentele militare, Kievul solicită sprijin financiar pentru refacerea infrastructurii energetice.

Până în prezent, aproximativ 40 de state și organizații au contribuit cu 2,1 miliarde de euro la Fondul de sprijin energetic pentru Ucraina, administrat de Secretariatul Comunității Energiei.

Anul trecut au fost semnate 367 de contracte, iar finanțări în valoare de 447 de milioane de euro au fost direcționate în special către producția, transportul și distribuția energiei electrice în regiunile cele mai afectate de bombardamente.

Totuși, Șmîhal afirmă că necesarul este departe de a fi acoperit.

„Echipamentele sunt distruse și avem nevoie de o rezervă pentru iarnă”, a spus ministrul, precizând că Ucraina mai are nevoie de 500 de milioane de euro înainte de venirea sezonului rece.

În plus, compania națională de gaze Naftogaz are nevoie de aproximativ 400 de milioane de euro pentru a-și reface capacitățile afectate de atacurile rusești, iar Kievul speră să obțină sprijin financiar din partea Canadei.

Șmîhal spune că scenariul pe care îl dorește este ca Vladimir Putin să înțeleagă că nu poate câștiga războiul și să accepte un acord de pace în această toamnă.

Totuși, oficialul ucrainean recunoaște că liderul de la Kremlin nu dă semne că și-ar modifica obiectivele, ceea ce face probabilă o nouă confruntare energetică în timpul iernii.

„Va suferi pierderi, dar ne va târî în iarnă. Acesta este un scenariu pesimist, însă optimismul meu constă în faptul că vom supraviețui acestei ierni; suntem pregătiți pentru asta”, a concluzionat ministrul ucrainean al Energiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
16 Aug. 2026, 20:37
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
16 Aug. 2026, 20:37 // Slider //  Ana Panaguța

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking