UPDATE: Biroul Național Anticorupție al Ucrainei (NABU) și Procuratura Specială Anticorupție (SAP) au anunțat că funcționarul reținut în urma perchezițiilor de la Procuratura Generală a Ucrainei a creat și condus organizația de la mijlocul anului 2025, scrie IPN.

El a atras în schemă angajați ai procuraturii și alte persoane fără statut oficial. Până acum, oamenii legii au identificat cinci suspecți. Aceștia protejau centre de apel frauduloase prin care erau prejudiciați cetățeni ucraineni și străini. Procurorii NABU au identificat imobile, bijuterii și bunuri mobile de peste 20 de milioane de hrivne și conturi bancare de peste 10 milioane de hrivne, pe numele unor persoane terțe.

Știrea inițială

Biroul Național Anticorupție (NABU) a declarat vineri, 4 septembrie, că „desfășoară o operațiune care vizează o organizație criminală condusă de un oficial al Parchetului General al Ucrainei”. Organizația criminală este „implicată în protejarea unei rețele de centre de apeluri înșelătoare și în spălarea activelor ilicite”, a declarat NABU, potrivit Kiev Independent.

NABU l-a reținut pe Serghei Kropiva, adjunctul șefului Departamentului de Cooperare Internațională din cadrul Biroului Procurorului General, a declarat o sursă din cadrul forțelor de ordine pentru sursa citată.

De asemenea, NABU a percheziționat, birourile procurorului general Ruslan Kravcenko, ale adjunctei sale Maria Vdovicenko și ale lui Oleg Kiper, guvernatorul regiunii Odesa, a relatat publicația Ukrainska Pravda, citând surse proprii.

În 2025, Centrul de Acțiune Anticorupție a publicat o anchetă potrivit căreia un frate al lui Vdovicenko lucrează ca procuror militar în Rusia. Tatăl acesteia are o afacere în Crimeea ocupată de ruși, în timp ce alte rude ale sale au pașapoarte rusești, potrivit anchetei.

Într-un comentariu pentru Ukrainska Pravda, Mariana Haïovska, purtătoarea de cuvânt a Biroului Procurorului General, a negat informațiile privind perchezițiile de la biroul lui Kravchenko.

„Angajatul Procuraturii Generale, a cărui posibilă implicare în activități ilegale este în curs de investigare, va fi suspendat din funcție pe durata anchetei preprocesuale”, a declarat Parchetul General într-un comunicat.

Biroul Procurorului General a declarat că va „coopera pe deplin cu autoritățile anticorupție și le va furniza toate informațiile necesare, în conformitate cu legea”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ultima investigație vine în contextul în care NABU își intensifică eforturile anticorupție. Aceasta urmează unui caz de spălare de bani și unor percheziții efectuate în luna august, care au vizat-o pe fosta adjunctă a șefului de cabinet al președintelui Volodimir Zelenski, Irina Mudra.

Cazul Mudra este legat de ancheta de anul trecut asupra companiei nucleare de stat Energoatom, cea mai mare anchetă de corupție din mandatul lui Zelenski. Cazul a venit și după acuzațiile de corupție formulate în luna mai împotriva fostului șef de cabinet al lui Zelenski, Andrei Ermak.

#oficial #Percheziții #Procuratura Generala #retinere

Economia Republicii Moldova va înregistra o creștere de doar 1,9% în anul 2026, după un avans de 2,4% în 2025, potrivit celor mai recente estimări ale Băncii Mondiale, publicate în raportul „Europe and Central Asia Economic Update – October 2026”, scrie BANI.MD. Instituția financiară internațională anticipează însă o accelerare a economiei moldovenești în următorii doi ani, cu ritmuri de creștere de 3% în 2027 și 3,2% în 2028.

Datele prezentate de Banca Mondială arată că economia țării noastre continuă să avanseze într-un ritm modest, după mai mulți ani marcați de crize și dezechilibre. În 2023, creșterea economică a fost de 1,2%, iar în 2024 a încetinit dramatic, până la numai 0,3%. În 2025, economia a înregistrat o revenire de 2,4%, însă această tendință nu se va menține în anul curent, când avansul PIB-ului este estimat la 1,9%.

Comparativ cu alte state din regiune, Moldova va avea în 2026 o performanță economică inferioară celei a Bulgariei, pentru care este prognozată o creștere de 2,6%, și a Poloniei, unde PIB-ul ar urma să avanseze cu 3,6%. În schimb, România riscă să încheie anul în recesiune economică, Banca Mondială estimează o contracție a PIB-ului de 0,5%. Ucraina, afectată de război și de distrugerile infrastructurii energetice, ar urma să înregistreze o creștere de numai 1,2%.

La nivelul Europei de Est, regiune în care Banca Mondială include Republica Moldova, Ucraina și Belarus, creșterea economică este estimată la 1,6% în 2026 și urmează să încetinească la 1,4% în 2027 și să accelereze la 2,2% în 2028, potrivit sursei citate. Astfel, economia moldovenească ar urma să crească mai rapid decât media subregională în fiecare dintre acești trei ani.

Perspectivele economice sunt afectate de scumpirea energiei importate, incertitudinile geopolitice și încetinirea activității economice în Uniunea Europeană. Potrivit Băncii Mondiale, aceste evoluții pun presiune asupra consumului, investițiilor private și exporturilor din regiune.

Raportul avertizează că prețurile ridicate la energie continuă să alimenteze inflația, în timp ce costurile de finanțare și incertitudinile externe limitează investițiile. O eventuală intensificare a conflictelor geopolitice ar putea provoca noi scumpiri ale energiei, transportului, alimentelor și îngrășămintelor, afectând suplimentar perspectivele economice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astfel, pentru întreaga regiune Europa și Asia Centrală, Banca Mondială estimează o încetinire a creșterii economice de la 2,6% în 2025 la 2,2% în 2026. O redresare graduală este anticipată abia în următorii doi ani, când avansul economic regional ar urma să ajungă la 2,4% în 2027 și 2,6% în 2028.

#banca mondiala #economie crestere #Moldova