Parlamentul Republicii Moldova a denunțat Acordul privind împrumutul interbibliotecar în cadrul Comunității Statelor Independente (CSI). Proiectul de lege a fost votat în prima lectură.

Acordul reglementează schimbul fizic de publicații între fondurile documentare ale bibliotecilor naționale din statele membre ale CSI. Propunerea de denunțare a fost înaintată de Ministerul Culturii, care argumentează că, în prezent, majoritatea schimburilor și mecanismelor de cooperare biblioteconomică se desfășoară în format digital, iar sistemul prevăzut de acord presupune costuri ridicate pentru expedierea internațională a publicațiilor în format fizic.

Biblioteca Națională a Republicii Moldova va putea continua colaborarea internațională, inclusiv cu bibliotecile din statele membre ale CSI, prin intermediul rețelelor profesionale internaționale, precum IFLA (Federația Internațională a Asociațiilor și Instituțiilor de Biblioteci) și EBLIDA (Biroul European al Asociațiilor de Bibliotecă, Informare și Documentare).

„În acest context, menținerea mecanismelor instituite în cadrul CSI nu mai este considerată necesară, mai ales în contextul evoluțiilor geopolitice din regiune și al reorientării priorităților externe ale Republicii Moldova”, menționează Ministerul Culturii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acordul a fost semnat în 1999, la Rostov, și este însoțit de un protocol adițional, propus, de asemenea, spre denunțare. Demersul se înscrie în procesul de revizuire a tratatelor încheiate pe platforma CSI, fiind determinat de ineficiența aplicării sale în beneficiul Republicii Moldova.

Proiectul de lege va fi examinat de Parlament în lectura a doua.

#acord #CSI #denunțare #împrumutul interbibliotecar #parlament

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.