Curs valutar
  • EUR
    20.1574
    0%
  • USD
    18.1762
    0%
  • RUB
    0.2193
    0%
  • RON
    3.7710
    0%
  • UAH
    0.4001
    0%

Toate știrile

14 noiembrie 2026

Medicamentele ar putea deveni mult mai scumpe în Europa

11 Ian. 2026, 14:19
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
11 Ian. 2026, 14:19 // În Lume //  Realitatea.md

Producătorii mondiali de medicamente caută în 2026 prețuri mai mari pentru medicamentele eliberate pe bază de rețetă în Europa, după ce anul trecut au fost nevoiți să reducă prețurile în SUA, sub presiunea președintelui Donald Trump. Măsura ar putea amâna lansarea unor tratamente inovative în țări europene, limitând accesul pacienților, scrie adevărul.ro.

În 2025, companii precum Pfizer, Eli Lilly și AstraZeneca s-au angajat, în cadrul mai multor evenimente organizate la Casa Albă, să reducă prețurile medicamentelor noi din SUA, astfel încât acestea să fie aliniate cu cele din alte țări dezvoltate. Trump a subliniat că alte state bogate ar trebui să plătească mai mult pentru medicamente, pentru a permite scăderea prețurilor pe piața americană.

Statele Unite și Marea Britanie au ajuns la un acord prin care britanicii beneficiază de reduceri tarifare, în schimbul creșterii cu 25% a prețului net pentru medicamentele americane noi, potrivit Reuters.

Prețuri mai mari în Europa, contra accesului rapid la medicamente noi

Sebastian Guth, director operațional al diviziei farmaceutice Bayer și membru al consiliului de administrație al unui grup de lobby al industriei americane, a explicat că liderii europeni sunt dispuși să revizuiască politicile de stabilire a prețurilor, dacă acest lucru ar facilita accesul rapid la tratamente noi.

„Dacă ne uităm la medicamentele inovatoare care au fost lansate și aprobate în ultimii 10 ani, americanii au acces la 80% dintre acestea, în timp ce europenii au acces la mai puțin de 50%. Există o întârziere structurală foarte semnificativă în Europa”, a spus Guth.

Țările europene plătesc, în medie, cu o treime mai puțin decât SUA, deoarece sistemele lor naționale de sănătate negociază prețurile medicamentelor și pot amâna achizițiile pentru a obține costuri mai bune. Marshall Gordon, analist senior în domeniul sănătății la ClearBridge Investments, a explicat că presiunea asupra politicienilor europeni pentru creșterea prețurilor „nu se va traduce imediat în costuri mai mari. Nu poți forța europenii să cheltuiască brusc mai mult. Dar aceste acorduri le conferă companiilor putere de negociere”.

Avertismente și concesii ale industriei farmaceutice

Mai mulți producători importanți, printre care AstraZeneca, Novartis și Sanofi, au avertizat că Europa riscă să piardă accesul la medicamente noi, dacă guvernele nu schimbă modul în care sistemele de sănătate evaluează și plătesc aceste tratamente.

„Am văzut deja progrese cu acordul dintre SUA și Marea Britanie anunțat la sfârșitul anului trecut și este încurajator să vedem că administrația Trump continuă această colaborare cu alte națiuni pentru a aborda problema profitului nejustificat obținut de alte țări din inovațiile americane”, a declarat Sarah Ryan, purtător de cuvânt al organizației PhRMA.

În 2025, 14 companii farmaceutice au încheiat acorduri cu administrația Trump pentru a reduce prețurile unor medicamente vândute către Medicaid și pentru pacienții care plătesc în numerar. În schimb, acestea au primit o scutire de trei ani de la amenințarea aplicării unor tarife ridicate pentru produsele lor.

Posibile întârzieri ale lansărilor în Europa

Gareth Powell, șeful departamentului de investiții în domeniul sănătății la Polar Capital, a avertizat că unele medicamente noi ar putea fi lansate mai întâi în SUA și amânate în Europa.

„Asta ar putea însemna că, cel puțin pentru câțiva ani, până la sfârșitul mandatului lui Trump, aceste produse pur și simplu nu vor fi lansate în Europa”, a spus Powell.

Un lobbist din Washington a subliniat că guvernele europene sunt puțin dispuse să facă concesii majore Statelor Unite, mai ales în contextul unor decizii controversate ale administrației Trump, cum ar fi tentativa de a cumpăra Groenlanda.

„Nu este ca și cum administrația Trump ar fi făcut o serie de lucruri care i-au făcut pe europeni fericiți și dispuși să fie amabili cu el. El îi antagonizează”, a completat acesta.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

13 Nov. 2026, 22:35
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
13 Nov. 2026, 22:35 // Slider //  Ana Panaguța

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!