Producătorii mondiali de medicamente caută în 2026 prețuri mai mari pentru medicamentele eliberate pe bază de rețetă în Europa, după ce anul trecut au fost nevoiți să reducă prețurile în SUA, sub presiunea președintelui Donald Trump. Măsura ar putea amâna lansarea unor tratamente inovative în țări europene, limitând accesul pacienților, scrie adevărul.ro.

În 2025, companii precum Pfizer, Eli Lilly și AstraZeneca s-au angajat, în cadrul mai multor evenimente organizate la Casa Albă, să reducă prețurile medicamentelor noi din SUA, astfel încât acestea să fie aliniate cu cele din alte țări dezvoltate. Trump a subliniat că alte state bogate ar trebui să plătească mai mult pentru medicamente, pentru a permite scăderea prețurilor pe piața americană.

Statele Unite și Marea Britanie au ajuns la un acord prin care britanicii beneficiază de reduceri tarifare, în schimbul creșterii cu 25% a prețului net pentru medicamentele americane noi, potrivit Reuters.

Prețuri mai mari în Europa, contra accesului rapid la medicamente noi

Sebastian Guth, director operațional al diviziei farmaceutice Bayer și membru al consiliului de administrație al unui grup de lobby al industriei americane, a explicat că liderii europeni sunt dispuși să revizuiască politicile de stabilire a prețurilor, dacă acest lucru ar facilita accesul rapid la tratamente noi.

„Dacă ne uităm la medicamentele inovatoare care au fost lansate și aprobate în ultimii 10 ani, americanii au acces la 80% dintre acestea, în timp ce europenii au acces la mai puțin de 50%. Există o întârziere structurală foarte semnificativă în Europa”, a spus Guth.

Țările europene plătesc, în medie, cu o treime mai puțin decât SUA, deoarece sistemele lor naționale de sănătate negociază prețurile medicamentelor și pot amâna achizițiile pentru a obține costuri mai bune. Marshall Gordon, analist senior în domeniul sănătății la ClearBridge Investments, a explicat că presiunea asupra politicienilor europeni pentru creșterea prețurilor „nu se va traduce imediat în costuri mai mari. Nu poți forța europenii să cheltuiască brusc mai mult. Dar aceste acorduri le conferă companiilor putere de negociere”.

Avertismente și concesii ale industriei farmaceutice

Mai mulți producători importanți, printre care AstraZeneca, Novartis și Sanofi, au avertizat că Europa riscă să piardă accesul la medicamente noi, dacă guvernele nu schimbă modul în care sistemele de sănătate evaluează și plătesc aceste tratamente.

„Am văzut deja progrese cu acordul dintre SUA și Marea Britanie anunțat la sfârșitul anului trecut și este încurajator să vedem că administrația Trump continuă această colaborare cu alte națiuni pentru a aborda problema profitului nejustificat obținut de alte țări din inovațiile americane”, a declarat Sarah Ryan, purtător de cuvânt al organizației PhRMA.

În 2025, 14 companii farmaceutice au încheiat acorduri cu administrația Trump pentru a reduce prețurile unor medicamente vândute către Medicaid și pentru pacienții care plătesc în numerar. În schimb, acestea au primit o scutire de trei ani de la amenințarea aplicării unor tarife ridicate pentru produsele lor.

Posibile întârzieri ale lansărilor în Europa

Gareth Powell, șeful departamentului de investiții în domeniul sănătății la Polar Capital, a avertizat că unele medicamente noi ar putea fi lansate mai întâi în SUA și amânate în Europa.

„Asta ar putea însemna că, cel puțin pentru câțiva ani, până la sfârșitul mandatului lui Trump, aceste produse pur și simplu nu vor fi lansate în Europa”, a spus Powell.

Un lobbist din Washington a subliniat că guvernele europene sunt puțin dispuse să facă concesii majore Statelor Unite, mai ales în contextul unor decizii controversate ale administrației Trump, cum ar fi tentativa de a cumpăra Groenlanda.

„Nu este ca și cum administrația Trump ar fi făcut o serie de lucruri care i-au făcut pe europeni fericiți și dispuși să fie amabili cu el. El îi antagonizează”, a completat acesta.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Europa #medicamente

Grupul auto german Volkswagen a anunţat luni reconversia fabricii sale din Osnabruck (vestul Germaniei), un simbol al orientării industriei auto germane, care trece în prezent printr-o criză de amploare, către sectorul apărării în plină expansiune, informează AFP și Agerpres, transmite Digi24.

Având în vedere cererea scăzută pentru autoturisme, carnetele de comenzi pline ale producătorilor de armament oferă posibile debuşeuri pentru fabricile subutilizate ale producătorilor auto. În acest context, grupul Volkswagen, care deţine zece mărci (VW, Porsche, Audi, Skoda), a informat că a „ajuns la un acord” cu landul Saxonia Inferioară, un acţionar influent al producătorului auto, precum şi cu fondul de investiţii israelian Aurelius Capital, privind „o posibilă vânzare a filialei sale Volkswagen Osnabruck GmbH”, care operează uzina din aceiaşi localitate. Potrivit unui comunicat de presă al VW, Aurelius ar urma să devină acţionar majoritar la această uzină.

Cei doi cumpărători intenţionează să deruleze un proiect iniţial de cooperare cu compania israeliană Rafael Advanced Defense Systems vizând „posibila fabricare de sisteme şi componente pentru sisteme de apărare aeriană destinate Germaniei şi Europei”.

Potrivit Volkswagen, alte parteneriate şi proiecte sunt planificate ca parte a acestei conversii, care permite păstrarea cel puţin a unei părţi din uzina de la Osnabruck, a cărei producţie de vehicule urma să înceteze în vara anului 2027. Acum această uzină produce modelul T-Roc Cabriolet pentru marca VW, pentru care nu a fost anunţat niciun succesor.

Fondul Aurelius Capital, descris ca o companie de investiţii cu sediul central în Tel Aviv, Israel, dezvoltă tehnologii în domeniul apărării, securităţii cibernetice, inteligenţei artificiale şi infrastructurii critice.

Anunţul vine la doar câteva zile după ce acţionarii şi reprezentanţii angajaţilor de la VW au ajuns la un acord istoric privind măsuri dure de reducere a costurilor în cadrul grupului Volkswagen, în principal la marca VW, pentru a inversa dificultăţile cu care se confruntă industria auto europeană. Acest plan, care prevede eliminarea altor 50.000 de locuri de muncă la nivel mondial până în 2030, pe lângă cele 50.000 deja decise din 2024, provoacă îngrijorare în rândul angajaţilor grupului cu privire la soarta altor uzine germane din Emden, Zwickau, Hanovra şi Neckarsulm

Graţie acordului încheiat luni pentru uzina din Osnabruck, locurile de muncă a 1.400 de angajaţi, reprezentând aproximativ trei sferturi din cei 1.800 de salariaţi care lucrează în prezent la această uzină, sunt în siguranţă.

Conform unui comunicat al consiliului de întreprindere de la Volkswagen, ţinând cont de reducerile de personal deja planificate din cauza pensionărilor şi a schemelor de pensionare anticipată, se aşteaptă ca forţa de muncă a uzinei din Osnabruck să se stabilizeze la aproximativ 1.200 de posturi. Pentru aceşti angajaţi rămaşi, „există o garanţie a locului de muncă până la sfârşitul anului 2029”.

„Acum, provocarea este aceea de a gestiona această tranziţie în strânsă consultare cu angajaţii şi reprezentanţii acestora”, a declarat Christiane Benner, preşedinta sindicatului IG Metall.

Confruntat la rândul său cu dificultăţi, rivalul Mercedes-Benz a anunţat la începutul lunii iunie dezvoltarea, în cooperare cu startup-ul german din domeniul apărării Tytan, a unor sisteme de apărare anti-drone amplasate pe vehicule. În plus, potrivit săptămânalului Der Spiegel, grupul franco-german KNDS ar fi în discuţii pentru preluarea unei fabrici Mercedes-Benz din Ludwigsfelde, la sud de Berlin, pentru a produce vehicule blindate.

Furnizorii producătorilor auto, afectaţi şi ei de criza prin care trece sectorul auto, caută şi ei noi pieţe. De exemplu, doi furnizori francezi de componente auto, Forvia şi Valeo, au anunţat în această vară că intră pe piaţa dronelor militare.