Milioane de femei din întreaga lume care utilizează anumite medicamente hormonale pentru contracepţie şi pentru a gestiona afecţiuni precum endometrioza pot prezenta un risc crescut de tumori cerebrale rare, de obicei benigne, susţin cercetătorii.

Potrivit The Guardian, oamenii de ştiinţă au descoperit că utilizarea prelungită a anumitor medicamente progestogene a fost legată de un risc mai mare de meningiom, care sunt tumori (de obicei necanceroase) care se formează în ţesuturile din jurul creierului.

Dar, deşi riscul de meningiom a fost mai mare în cazul femeilor care au luat medicamentele timp de mai mult de un an, un expert de renume a declarat că această constatare nu ar trebui să le îngrijoreze pe femeile care au folosit sau folosesc în prezent, deoarece riscul ridicat a rămas „extrem de mic”.

Progestogenii sunt asemănători hormonului natural progesteron. Aceştia sunt utilizaţi în contraceptive, pentru afecţiuni ginecologice precum endometrioza şi sindromul ovarelor polichistice şi în terapiile de substituţie hormonală utilizate în timpul menopauzei.

Se ştie deja că progestogeni în doze mari cresc riscul de meningiom, dar în cel mai recent studiu publicat în BMJ, cercetătorii de la Agenţia Naţională pentru Siguranţa Medicamentelor şi a Produselor de Sănătate din Franţa au investigat opt forme de hormon mai frecvent utilizate.

Majoritatea meningioamelor nu sunt de obicei canceroase şi cresc lent, dar, deoarece pot exercita presiune asupra creierului, ele necesită adesea o îndepărtare chirurgicală. Tumorile rareori pun viaţa în pericol, dar intervenţia chirurgicală implică riscuri, nu în ultimul rând pentru structurile cerebrale din apropierea tumorilor, care pot fi uneori deteriorate.

Utilizând date din sistemul naţional de sănătate francez, cercetătorii au identificat 18.061 de femei, cu o vârstă medie de 58 de ani, care au suferit intervenţii chirurgicale între 2009 şi 2018 pentru îndepărtarea meningioamelor intracraniene. Comparând fiecare caz cu cinci persoane de control sănătoase, potrivite, cercetătorii au descoperit că utilizarea prelungită – adică mai mult de 12 luni – a trei progestative a fost asociată cu un risc mai mare de meningiom care a necesitat o intervenţie chirurgicală.

Două pilule orale, medrogestone şi promegestone, au fost legate de un risc de 4,1 şi, respectiv, de 2,7 ori mai mare de meningiom; iar acetatul de medroxiprogesteron, o injecţie contraceptivă vândută sub numele de Depo-Provera, a fost legată de un risc de 5,6 ori mai mare. Deoarece studiul este observaţional, nu poate dovedi că hormonii cauzează tumorile. Nu a fost găsit niciun risc excesiv pentru progesteron, dydrogesteron sau pentru sistemele hormonale intrauterine utilizate pe scară largă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cercetătorii solicită mai multe studii privind siguranţa hormonilor, în special a acetatului de medroxiprogesteron injectabil. Injecţiile sunt rar folosite în Marea Britanie şi în restul Europei, dar 74 de milioane de femei la nivel global le primesc, ceea ce înseamnă că „numărul de meningioame atribuibile poate fi potenţial ridicat”, scriu aceştia.

Pe baza registrelor de date privind cancerul din Marea Britanie, aproximativ patru din fiecare mie de femei în vârstă de 30 de ani ar trebui să dezvolte un meningiom până la vârsta de 80 de ani. Dacă utilizarea acetatului de medroxiprogesteron timp de mai mult de un an creşte riscul de aproximativ cinci ori, aşa cum sugerează studiul BMJ, această cifră ar creşte la 20 la fiecare mie.

#cancer #contracepție #studiu

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.