Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    -0.1737%
  • USD
    18.0365
    -0.2861%
  • RUB
    0.2239
    -0.3126%
  • RON
    3.7602
    -0.0585%
  • UAH
    0.3960
    -0.1768%

Toate știrile

30 octombrie 2026

Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale, potrivit unui studiu

28 Mart. 2024, 08:32
 // Categoria: În Lume // Autor:  Redacția Realitatea
28 Mart. 2024, 08:32 // În Lume //  Redacția Realitatea

Milioane de femei din întreaga lume care utilizează anumite medicamente hormonale pentru contracepţie şi pentru a gestiona afecţiuni precum endometrioza pot prezenta un risc crescut de tumori cerebrale rare, de obicei benigne, susţin cercetătorii.

Potrivit The Guardian, oamenii de ştiinţă au descoperit că utilizarea prelungită a anumitor medicamente progestogene a fost legată de un risc mai mare de meningiom, care sunt tumori (de obicei necanceroase) care se formează în ţesuturile din jurul creierului.

Dar, deşi riscul de meningiom a fost mai mare în cazul femeilor care au luat medicamentele timp de mai mult de un an, un expert de renume a declarat că această constatare nu ar trebui să le îngrijoreze pe femeile care au folosit sau folosesc în prezent, deoarece riscul ridicat a rămas „extrem de mic”.

Progestogenii sunt asemănători hormonului natural progesteron. Aceştia sunt utilizaţi în contraceptive, pentru afecţiuni ginecologice precum endometrioza şi sindromul ovarelor polichistice şi în terapiile de substituţie hormonală utilizate în timpul menopauzei.

Se ştie deja că progestogeni în doze mari cresc riscul de meningiom, dar în cel mai recent studiu publicat în BMJ, cercetătorii de la Agenţia Naţională pentru Siguranţa Medicamentelor şi a Produselor de Sănătate din Franţa au investigat opt forme de hormon mai frecvent utilizate.

Majoritatea meningioamelor nu sunt de obicei canceroase şi cresc lent, dar, deoarece pot exercita presiune asupra creierului, ele necesită adesea o îndepărtare chirurgicală. Tumorile rareori pun viaţa în pericol, dar intervenţia chirurgicală implică riscuri, nu în ultimul rând pentru structurile cerebrale din apropierea tumorilor, care pot fi uneori deteriorate.

Utilizând date din sistemul naţional de sănătate francez, cercetătorii au identificat 18.061 de femei, cu o vârstă medie de 58 de ani, care au suferit intervenţii chirurgicale între 2009 şi 2018 pentru îndepărtarea meningioamelor intracraniene. Comparând fiecare caz cu cinci persoane de control sănătoase, potrivite, cercetătorii au descoperit că utilizarea prelungită – adică mai mult de 12 luni – a trei progestative a fost asociată cu un risc mai mare de meningiom care a necesitat o intervenţie chirurgicală.

Două pilule orale, medrogestone şi promegestone, au fost legate de un risc de 4,1 şi, respectiv, de 2,7 ori mai mare de meningiom; iar acetatul de medroxiprogesteron, o injecţie contraceptivă vândută sub numele de Depo-Provera, a fost legată de un risc de 5,6 ori mai mare. Deoarece studiul este observaţional, nu poate dovedi că hormonii cauzează tumorile. Nu a fost găsit niciun risc excesiv pentru progesteron, dydrogesteron sau pentru sistemele hormonale intrauterine utilizate pe scară largă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cercetătorii solicită mai multe studii privind siguranţa hormonilor, în special a acetatului de medroxiprogesteron injectabil. Injecţiile sunt rar folosite în Marea Britanie şi în restul Europei, dar 74 de milioane de femei la nivel global le primesc, ceea ce înseamnă că „numărul de meningioame atribuibile poate fi potenţial ridicat”, scriu aceştia.

Pe baza registrelor de date privind cancerul din Marea Britanie, aproximativ patru din fiecare mie de femei în vârstă de 30 de ani ar trebui să dezvolte un meningiom până la vârsta de 80 de ani. Dacă utilizarea acetatului de medroxiprogesteron timp de mai mult de un an creşte riscul de aproximativ cinci ori, aşa cum sugerează studiul BMJ, această cifră ar creşte la 20 la fiecare mie.

Realitatea Live

30 Oct. 2026, 18:34
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
30 Oct. 2026, 18:34 // Slider //  Daniela Baranovschi

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este pregătit să se întâlnească cu liderul rus Vladimir Putin și să discute despre problemele teritoriale, în cadrul eforturilor de a pune capăt războiului, a declarat ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, potrivit Kyiv Post.

Într-un interviu acordat publicației finlandeze Helsingin Sanomat, după o vizită de două zile în Finlanda, Sîbiha a spus că Ucraina a coordonat decizia privind organizarea unei discuții telefonice între Putin, președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Store.

Potrivit ministrului ucrainean, liderii nordici au transmis două mesaje principale: solicitarea Ucrainei pentru o încetare a focului și propunerea unei întâlniri între Zelenski și Putin.

 

„Ne dorim această întâlnire și suntem pregătiți pentru ea. Probabil că doar o întâlnire între Zelenski și Putin poate aduce o nouă dinamică negocierilor. Zelenski este pregătit să discute cele mai dificile și sensibile chestiuni, inclusiv problema teritorială.”, a declarat Sîbiha, transmite Mediafax.

 

El a spus că discuțiile ar putea duce și la măsuri care să consolideze încrederea, cum sunt schimburile de prizonieri și repatrierea copiilor ucraineni răpiți de Rusia.

Locul întâlnirii nu este cel mai important pentru Ucraina, cu condiția ca aceasta să nu aibă loc la Moscova sau în Belarus. Andrii Sîbiha a glumit că și Coreea de Nord ar putea fi exclusă de pe listă. El a descris invitația Rusiei ca Zelenski să viziteze Moscova drept „neserioasă”.

 

„Evaluarea noastră este că această discuție a reprezentat un pas înainte în eforturile noastre de pace”, a spus Sîbiha. El a mai spus că speră ca acest canal de comunicare cu Vladimir Putin să rămână deschis.

 

Conversația a durat aproximativ 90 de minute și a confirmat că negocierile trilaterale dintre Ucraina, SUA și Rusia vor continua la Abu Dhabi, în luna noiembrie, a precizat ministrul.

 

„Aceste discuții vor arăta dacă Rusia are intenții serioase de a pune capăt războiului pe cale diplomatică”, a afirmat Sîbiha, care a mai spus că, în prezent, Kievul nu vede niciun semn că Moscova ar avea astfel de intenții.

 

Întrebat dacă Vladimir Putin a făcut declarații importante în timpul conversației, ministrul ucrainean a răspuns: „Cel puțin a avut loc [discuția].”

Apelul a fost criticat de unii oficiali europeni. Președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Store, au declarat că au acționat în nume propriu, reprezentându-și țările, și nu în numele Europei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!