Anul 2021 a fost presărat cu de toate. A fost o perioadă cu multe provocări, speranțe, ratări și împliniri. Medicul Alexandru Botizatu, șeful Departamentului reanimare și terapie intensivă al Spitalului clinic Republican, intervievat de IPN.MD a vorbit despre experiența pe care a trăit-o în sistemul medical, cel mai afectat de această pandemie.

După un noiembrie 2020 zbuciumat, în care pandemia COVID-19 a atins apogeul, 2021 a venit ca o speranță, o nouă suflare pentru sistemul medical. Dar euforia nu a durat prea mult. Sărbătorile de iarnă, în care s-a cam uitat de restricții, dar și mutația britanică au aruncat repede în sus statisticile infecțiilor și deceselor.

Odată cu lansarea campaniei de vaccinare a apărut și acea speranță. Doctorul Alexandru Botizatu a fost printre primii care și-a administrat serul și a îndemnat toată lumea să-i urmeze exemplul. Au urmat reacții la care nu s-a așteptat. A fost blamat și acuzat că ar promova afaceri, că este un actor care mimează vaccinarea.

Aprilie 2021 a venit cu scăderea simțitoare a numărului îmbolnăvirilor. Tensiunea s-a mai redus și mulți dintre medici chiar au reușit să-și ia concediu. Septembrie a început în liniște, dar a continuat cu un nou val. Un val care a fost resimțit altfel decât cel din toamna lui 2020, și anume prin prisma profilului pacientului cu COVID-19.

2021 rămâne pentru medicul Alexandru Botizatu cu o „sete nebună de a fi alături de familie”. Responsabilitățile la muncă i-au lăsat prea puține duminici și zile de sărbătoare alături de cei dragi. Copiii se împacă greu cu această situație. Îl roagă să vină măcar o dată pe săptămână să-i ia de la școală și de la grădiniță, să le promită că „următoarea” duminică o vor petrece împreună. Dar sunt și foarte mândri de munca tatălui lor. Fiica mai mare, elevă în clasa a șasea, a vorbit despre aceasta și în proiectele sale de la școală. Până nu demult, era hotărâtă să-i urmeze calea, însă programul încărcat al tatălui ei o face să se mai gândească dacă să aleagă medicina, pentru că nu-și imaginează să lipsească atât de mult de lângă familie.

„Soția nu știa cum să-i spună copilului unde este tata. Imaginea acestui tânăr am văzut-o zilnic. Am văzut cum el mă roagă să-l salvez. A decedat”. „Vor să trăiască și oamenii de 80-90 de ani. Să vedeți acea mătușică de 81 de ani, cu atâta dragoste să vrea să trăiască. Pentru ea contează fiecare zi. Ea vrea să se bucure de nepoți. Vezi acea mătușică cu mâinile brăzdate, te gândești cât de mult a muncit și încerci să o răsplătești. Zilnic, îmi spun – empatie la minimum că afectează activitatea, dar nu poți. De fiecare dată vrei să plângi. E foarte dureros”, spune Alexandru Botizatu.

În fiecare zi, în drum spre muncă, își promite să nu să se implice emoțional. E mai bine așa, ca să-și poată ajuta pacienții. Dar aflarea printre suferinzii de la terapie intensivă e o încercare grea. Prea multe vieți pierdute. Prea devreme.

„Acasă sunt seri în care nu vorbesc deloc. Devin cumva irascibil, pe acest fundal, ridic vocea. Dacă tac, mă enervez și mai mult, îmi trec prin cap imagini cu cei care au decedat. Și chiar dacă sunt cazuri fericite, fericirea este net-inferioară sentimentelor de tristețe când un pacient moare”, mărturisește medicul.

Până la pandemie, Alexandru Botizatu mergea la teatru și reușea să vadă toate spectacolele din stagiune, dar de un an nu a fost la niciun spectacol.

„Sunt trist că multă lume e nevaccinată. Îmi doresc ca lumea să aibă mai multă încredere în medici. Îmi doresc o relație mai aproape de oameni și a guvernanților. Actualul sistem politic mi-l doresc mai aproape de oameni. Îi simt distanți. Au probabil politici strategice, dar acestea sunt reci. Oamenii au nevoie de oameni, dar ei se simt marginalizați”, spune Alexandru Botizatu.

2021 îl lasă cu speranța că se va diminua numărul infectărilor, că următoarele mutații nu vor fi atât de agresive, că se va activiza vaccinarea și populația va obține imunitate colectivă sau dobândită. Are speranța că suntem și vom fi o lume „vie”. „Este nevoie de o schimbare a atitudinii oamenilor față de semeni. Să ne bucurăm de succesele unul altuia. Sunt trist, dar optimist că, după ce scăpăm de virus, nu mergem într-o eră a oamenilor tehnici”, a mai spus medicul.

sursă: IPN.MD

#Alexandru Botizatu #pandemie #Spitalul Clinic Republican

Diferenţa dintre cotaţiile petrolului Brent şi WTI s-a mărit vineri la aproximativ 13 dolari pe baril, după ce joi atinsese 12,02 dolari, cel mai ridicat nivel din 6 mai. Brent se tranzacţionează în jurul valorii de 106 dolari pe baril, iar petrolul american WTI în jurul a 93 de dolari. Creşterea vine pe fondul discuţiilor de la Washington privind o posibilă restricţionare a exporturilor americane de motorină, transmite Reuters, notează News.ro.

Piaţa anticipează că, dacă motorina produsă în SUA nu va mai putea fi exportată, stocurile interne vor creşte rapid, iar rafinăriile vor fi obligate să proceseze mai puţin ţiţei. Această perspectivă pune presiune în special asupra WTI şi explică adâncirea discountului petrolului american faţă de Brent.

O asemenea măsură ar putea oferi iniţial o anumită relaxare a preţurilor motorinei în SUA, care au atins săptămâna aceasta nivelul record de 6,528 dolari pe galon. Efectele ulterioare ar putea fi însă opuse: reducerea activităţii rafinăriilor ar diminua şi producţia altor carburanţi, ceea ce ar putea conduce la scumpirea benzinei şi, pe termen mai lung, la o nouă creştere a preţului motorinei.

Rafinăriile ar putea reduce procesarea cu 12%

SUA sunt cel mai mare exportator mondial de motorină, cu exporturi nete de aproximativ 1,2 milioane de barili pe zi, şi o producţie de 5,1 milioane de barili pe zi, potrivit Morgan Stanley. Aceste livrări au compensat parţial dispariţia unor volume din Orientul Mijlociu, în condiţiile în care Strâmtoarea Ormuz rămâne în mare parte închisă, precum şi reducerea livrărilor din Rusia.

Wood Mackenzie estimează că o interdicţie asupra exporturilor ar lăsa pe piaţa americană un surplus de aproximativ 700.000 de barili pe zi de motorină şi gasoil. Depozitele de pe coasta Golfului Mexic ar putea ajunge la capacitatea maximă în puţin peste o lună, obligând rafinăriile să reducă procesarea ţiţeiului cu peste 2 milioane de barili pe zi, adică aproximativ 12% din nivelul actual.

O interdicţie nu este însă decisă. Casa Albă a negat miercuri informaţiile potrivit cărora ar pregăti suspendarea exporturilor de motorină pentru 90 de zile, iar secretarul Energiei, Chris Wright, a afirmat că o asemenea măsură nu ar controla creşterea preţurilor. Preşedintele Donald Trump declarase însă marţi că susţine o interdicţie. Wright discută în prezent cu directorii unor mari rafinării americane despre posibilitatea unei limitări voluntare a exporturilor.

Transportul scump împiedică SUA să profite de WTI mai ieftin

În mod normal, un discount atât de mare al WTI faţă de Brent ar face petrolul american mai atractiv pe pieţele externe şi ar stimula exporturile. Războiul cu Iranul a schimbat însă această ecuaţie, deoarece tarifele de transport maritim au crescut puternic, iar disponibilitatea petrolierelor s-a redus.

Transportul unei încărcături de ţiţei din zona Golfului Mexic către Asia cu un petrolier de foarte mare capacitate costă acum aproximativ 50 de milioane de dolari, faţă de 16 milioane înaintea războiului cu Iranul. Potrivit Mizuho, discountul necesar pentru ca petrolul american să compenseze costurile transportului a crescut de la aproximativ 4 dolari la circa 8 dolari pe baril.

În pofida diferenţei tot mai mari dintre cele două cotaţii, exporturile americane de ţiţei nu au crescut semnificativ. Acestea au avansat cu numai 45.000 de barili pe zi din iulie până în august, la 3,72 milioane de barili pe zi, iar media pe trei luni indică pentru septembrie a treia scădere lunară consecutivă şi cel mai redus nivel de dinaintea izbucnirii războiului cu Iranul în februarie.