Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Dmitri Medvedev, a numit refuzul premierului ungar Viktor Orban de a sprijini embargoul asupra transportatorilor de energie ruși „un pas curajos”, scrie agenția TASS.

„Prim-ministrul ungar Viktor Orban a făcut un pas curajos într-o Europă fără voce. A refuzat să susțină embargoul în energie, care ar fi devastator pentru economia țării sale, și sanțiunile nebunești împotriva personalităților religioase (patriarhul Kiril, șeful Bisericii Ortodoxe Ruse – n.r.)”, a scris Dmitri Medvedev vineri pe contul său de Telegram.

Amintim că premierul ungar Viktor Orban a anunțat că Ungaria nu poate susține noul pachet de sancțiuni al Uniunii Europene în forma sa actuală, inclusiv un embargo asupra importurilor de ţiţei rusesc.

Actuala propunere a Comisiei Europene ar echivala cu o „bombă atomică” aruncată asupra economiei ungare este de părere Orban. Acesta a adăugat că Ungaria este pregătită să negocieze dacă va vedea o nouă propunere care să răspundă intereselor ungare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Chiar dacă nu s-a aliniat țărilor europene care au renunțat să plătească gazul rusesc în ruble, diplomația ungară promite ajutor Ucrainei, Peter Szijjarto. Șeful Ministerului de Externe de la Budapesta a promis ieri ajutor în tratarea militarilor subordonați Kievului.

Anterior, Ungaria s-a opus activ să meargă contra Rusiei în ceea ce privește procurarea resurselor energetice, menționând că nu își dorește amenințări în domeniu. Așadar, Guvernul Orban a acceptat ultimatumul Rusiei să achite gazul în ruble, pentru a nu fi oprite furnizările.

Marți, 4 mai, europenii au anunțat al șaselea pachet de sancțiuni contra Kremlinului, care include și renunțarea la petrolul rusesc. Întrebată dacă vor exista excepții pentru state precum Ungaria și Slovacia, în caz că nu acceptă măsura, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a ezitat să ofere un răspuns clar.

#Dmitri Medvedev #Viktor Orban

Institutul Patrimoniului Cultural ar urma să fie reorganizat și absorbit de către Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. Prevederea se conține în nota informativă a unui proiect de lege în acest sens a fost înregistrat în Parlament de deputatul Virgiliu Pâslariuc.

Inițiativa prevede modificarea Legii privind protejarea patrimoniului cultural imaterial și a Legii privind Fondul național al culturii. Astfel, referințele la Institutul Patrimoniului Cultural ar urma să fie înlocuite cu cele la Centrul Național de Cultură Tradițională, iar atribuțiile privind identificarea, documentarea, cercetarea și expertizarea științifică a patrimoniului cultural imaterial și etnografic vor fi reglementate în mod corespunzător.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform autorului, reorganizarea este motivată de faptul că activitatea Institutului Patrimoniului Cultural ține în principal de domeniul cercetării, aflat în responsabilitatea Ministerului Educației și Cercetării. Deși Ministerul Culturii exercită calitatea de fondator al institutului, finanțarea acestuia este asigurată prin intermediul Ministerului Educației și Cercetării. Astfel, absorbția de către Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” ar urma să integreze activitatea de cercetare într-un cadru instituțional corespunzător profilului său, se arată în nota informativă a proiectului.

Inițiativa urmărește consolidarea sistemului național de cercetare și inovare în domeniul patrimoniului cultural, precum și utilizarea mai eficientă a resurselor instituționale, financiare și administrative, transmite IPN.

Pentru anul 2026, bugetul aprobat inițial pentru Institutul Patrimoniului Cultural a fost de 11,68 milioane de lei, fiind majorat ulterior la 11,89 milioane de lei. Până la elaborarea notei de fundamentare, instituția cheltuise 7,61 milioane de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 64% din resursele financiare precizate.

#absorbție #institutul patrimoniului cultural #proiect #reorganizare #Universitatea Pedagocica