Dimitri Medvedev, 56 de ani, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, fost președinte și premier și unul dintre fidelii lui Vladimir Putin, a prezentat cele patru situații în care Moscova va uza de arma nucleară, într-un interviu pentru agenția de stat RIA Novosti.

„Nimeni nu dorește un război nuclear, este o amenințare la adresa existenței civilizației umane în general”, a spus vicepreședintele Consiliului de Securitate. În același timp, oficialul crede că „amenințarea există întotdeauna”.

Motivele pentru care Rusia are dreptul de a folosi arme nucleare sunt precizate într-un document aprobat prin decret prezidențial, a transmis Medvedev.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cele patru situații sunt:

Rusia este lovită de un atac nuclear;
Orice altă utilizare a armelor nucleare împotriva aliaților Rusiei;
Atac asupra infrastructurii critice, în urma căruia este afectată capabilitatea nucleară rusă.
Un act de agresiune împotriva Rusiei sau a aliaților săi, prin care însăși existența le este amenințată.

După cum a explicat Medvedev, care a ocupat și funcţia de preşedinte al Rusiei (2008-2012), ultimul scenariu „cere un răspuns, chiar dacă nu au fost folosite arme nucleare împotriva țării”.

Vicepreședintele Consiliului de Securitate a precizat că a enunțat aceste opțiuni „pentru că a fost pusă o întrebare” și afirmă că „autoritățile ruse pornesc de la faptul că negocierile și diplomația sunt întotdeauna cea mai bună cale”.

Pe 27 februarie, Putin a anunțat că a pus arsenalul nuclear al Rusiei în stare de alertă. Ulterior, Serghei Lavrov, ministrul de externe al Rusiei, a afirmat că un al treilea război mondial va fi nuclear.

„Operațiunea specială va continua până la atingerea obiectivelor stabilite de președintele Vladimir Putin”, răspunsese Medvedev, vineri, în interviul pentru RIA Novosti, la întrebarea cât va mai dura războiul din Ucraina.

#arme nucleare #Dmitri Medvedev #Rusia

Halfeti este un oraș din Turcia cunoscut pentru trandafirii săi „negri”, cultivați pe malurile Eufratului. Soiul, numit „Karagül”, înflorește cu adevărat negru doar aici, potrivit legendei locale.

Explicația științifică e mai puțin misterioasă: experții spun că florile nu sunt negre în sensul strict, ci au o nuanță de roșu extrem de închis.

„Nu cred că vreo floare așa-zisă neagră este cu adevărat neagră”, spune Michael Marriott, expert internațional în trandafiri. El explică faptul că nuanțele de purpuriu sau roșu foarte închis pot părea negre, mai ales cât timp bobocul e încă închis, iar soarele intens accentuează culoarea.

Guy Barter, horticultor-șef al Royal Horticultural Society din Marea Britanie, e de acord: „Trandafirii negri sunt mai degrabă de un maro foarte închis sau roșu foarte, foarte închis.”

Localnicii au transformat floarea într-un brand al orașului: înghețată, săpunuri și ceaiuri cu trandafir negru. Parfumeria britanică Penhaligon’s și-a numit chiar unul dintre parfumuri „Halfeti”.

Potrivit unei legende locale, o tânără pe nume Vartuhi s-a îndrăgostit de un tânăr orfan, Firat, dar dragostea le-a fost interzisă. Disperați, cei doi s-au aruncat împreună în Eufrat. Din acea zi, spune legenda, trandafirii din Halfeti au început să înflorească negru, în loc de roșu.

Dar orașul nu e cunoscut doar pentru flori. O parte din vechiul Halfeti se află astăzi la câțiva metri sub suprafața apei. Casele de piatră, magazinele și o parte dintr-o moschee veche de aproape două secole au fost înghițite de apă, după construcția barajului Birecik, în anul 2000. Peste 6.000 de localnici au fost nevoiți să se mute, iar aproximativ 40% din localitate a fost acoperită de apă.

„Nu poți aduce cultura înapoi; cultura rămâne sub apă”, declară Erhan Yildirim, cercetător local și ghid, pentru CNN.

Astăzi, vizitatorii vin în Halfeti pentru a vedea rămășițele vechiului oraș, cu barca, cu skijetul sau cu flyboardul, și pentru a admira trandafirii care au făcut orașul celebru în toată lumea.