Alexandr Berlinschii, Angelica Caraman, Sergiu Gurduza, Ludmila Lupașco și Alexandru Musteața au votat, pe data de 1 decembrie curent, pentru solicitarea anulării înregistrării concurentei electorale Marina Tauber, candidată desemnată de Partidul ȘOR în cursa electorală pentru funcția de primar de Bălți. ZdG.md scrie că aceștia au fost înaintați de PAS în calitate de membri ai Comisiei Electorale Centrale (CEC). Un alt membru care la fel a susținut demersul, actualul vicepreședinte al CEC, Pavel Postica, a fost desemnat de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.

Pavel Postica. La Promo-LEX a început să lucreze în 2006. Până în decembrie 2011 a fost jurist, iar din ianuarie 2012 până în martie curent – director de program, Programul Monitorizare Procese Democratice a Asociației Promo-LEX. Din martie curent și până în septembrie curent a fost manager Dezvoltare și Evaluare al asociației.

În 2000– 2004 a fost anchetator penal și ofițer de urmărire penală în cadrul Comisariatului de poliție din sectorul Ciocana, municipiul Chișinău, subdiviziune a Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Din mai 2004 până 2005 a deținut funcția de ofițer superior de urmărire penală în cadrul comisariatului, iar din iulie 2005 până în februarie 2006 – funcția de șef adjunct al secției de urmărire penală în cadrul comisariatului.

Angelica Caraman. Din ianuarie 2012 până în octombrie 2013, Angelica Caraman a fost șefa Direcției management alegeri al CEC, se arată în CV. Mai bine de jumătate de an, în 2014, a fost formatoare la Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral (CICDE) pe lângă CEC, ca din mai 2018 și până în decembrie 2019 să fie directoare adjunctă a CICDE.

Alexandr Berlinschii. Timp de doi ani, Alexandr Berlinschii a fost șeful adjunct al Direcției management alegeri din cadrul CEC, iar din 2016 până în 2021 – șeful direcției.

Alexandru Musteața. În 2013, Musteața și-a început activitatea de muncă la Fundația Soros-Moldova. Până în 2016 a fost coordonator de programe. Din 2017 până în 2018 a deținut funcția de director de proiect în cadrul fundației, iar până în iulie 2020 a fost directorul Departamentului Buna Guvernare al fundației.

Ludmila Lupașco. În februarie 2009 – ianuarie 2014 a fost șefa Direcției juridice din cadrul Aparatului CEC, ulterior până în iulie 2016 a deținut funcția de șefă a Direcției management alegeri, iar din luna august până decembrie 2017 a fost șefa Aparatului CEC.

Sergiu Gurduza. Timp de câteva luni, în anul 2015, Gurduza a fost consilier principal de stat al prim-ministrului Valeriu Streleț în domeniul justiției, combaterii corupției și legislației. Din 2016 până în 2021 a fost membru CEC. Sergiu Gurduza a fost cel care a propus un proiect prin care CEC a majorat, pe 8 iunie curent, numărul secțiilor de votare pentru alegerile parlamentare anticipate, de la 139 la 146.

Alți doi membri ai CEC, Lilian Enciu și Vasile Postolache, desemnați de Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), s-au abținut de la votare.

Amintim că turul II al alegerilor locale din Bălți, care urma să aibă loc duminica trecută, 5 decembrie curent, a fost suspendat, după ce Curtea de Apel Bălți s-a expus chiar în dimineața în cauză privind menținerea încheierii instanței de fond care a hotărât anularea înregistrării candidatei ȘOR. În primul tur, cel din 21 noiembrie curent, Marina Tauber a acumulat 47,93% din voturi, iar Nicolai Grigorișin – 20,93%.

#CEC #Marina Tauber #PAS

Inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au construit un robot extrem de subțire, care se deplasează prin apă folosind celule musculare vii activate cu ajutorul luminii. Dispozitivul are un corp flexibil și două înotătoare, iar cercetătorii îi pot controla direcția prin iluminarea separată a acestora.

Experimentul, descris în Advanced Functional Materials, demonstrează că țesutul muscular crescut în laborator poate genera suficientă forță pentru a pune în mișcare un robot de dimensiuni foarte mici. Tehnologia ar putea fi folosită în viitor pentru explorarea mediilor acvatice fragile, unde echipamentele rigide riscă să provoace daune.

Robotul dezvoltat de echipa MIT are o structură flexibilă din gel, aproximativ cât un baton de gumă de mestecat. Corpul său este prevăzut cu două înotătoare, fiecare acoperită cu un strat de celule musculare mai subțire decât un fir de păr uman.

Celulele au fost modificate genetic pentru a se contracta atunci când sunt expuse la lumină. Prin activarea lor, cercetătorii pot pune în mișcare înotătoarele, care împing apa și propulsează dispozitivul înainte.

Iluminarea separată a celor două părți permite și schimbarea direcției. Dacă lumina este îndreptată către o singură înotătoare, aceasta se mișcă independent de cealaltă. Atunci când ambele sunt activate, robotul poate înota folosindu-le simultan.

În cadrul experimentelor, echipa a demonstrat că dispozitivul se poate deplasa și poate vira într-un labirint subacvatic simplu. La viteza maximă, robotul parcurge aproximativ de patru ori lungimea propriului corp într-un minut. Ritmul este lent în comparație cu cel al unui înotător de performanță, dar arată că un strat foarte subțire de țesut muscular poate asigura propulsia necesară deplasării prin apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ce ar putea fi folosiți roboții care înoată cu mușchi vii

După optimizarea structurii, cercetătorii au montat țesutul muscular pe cele două înotătoare ale robotului și l-au testat într-un vas Petri umplut cu apă. O sursă de lumină deplasată manual a permis activarea selectivă a mușchilor și ghidarea dispozitivului printre obstacole.

Deocamdată, viteza redusă reprezintă una dintre limitele proiectului. Echipa intenționează să modifice forma corpului pentru a obține o deplasare mai rapidă. Experimentul urmărește în primul rând să demonstreze că un robot bidimensional, foarte subțire, poate înota folosind exclusiv contracțiile unui strat de țesut muscular viu.

Pe termen lung, astfel de dispozitive ar putea fi adaptate pentru monitorizarea mediilor acvatice sau pentru explorarea unor locuri în care echipamentele convenționale ar putea afecta organismele și structurile fragile. Țesuturile vii răspund la stimuli și au capacități de regenerare care ar putea deveni utile în dezvoltarea unor noi sisteme robotice, deși aplicarea practică a acestor proprietăți necesită cercetări suplimentare.

#inventie #laborator #robot