Comisia parlamentară juridică, numiri și imunități a audiat și a aprobat candidații, desemnați de fracțiunile parlamentare și partenerii de dezvoltare, în calitate de membri ai Comisiei de evaluare privind evaluarea externă a integrității etice și financiare a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (CSJ), se anunță marți seara, 13 iunie curent, într-un comunicat de presă.

Astfel, vor fi propuși plenului Parlamentului pentru desemnare următorii candidați:

Iurie Gațcan și Andrei Bivol, propuși de Fracțiunea parlamentară „Partidul Acțiune și Solidaritate”;
Lilian Enciu, propus de Fracțiunea parlamentară a Blocului Comuniștilor și Socialiștilor.
De către partenerii de dezvoltare au fost înaintate următoarele candidaturi: Lavly Perling, Maria Giuliana Civinini și Scott Bales, care au fost selectați în bază de concurs.

Potrivit legislației, Comisia de evaluare privind evaluarea externă a integrității etice și financiare a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție este constituită din șase membri. Trei membri, cetățeni ai Republicii Moldova, sunt propuși de fracțiunile parlamentare, ținându-se cont de reprezentarea proporțională a majorității și a opoziției parlamentare, alți trei membri sunt desemnați la propunerea partenerilor de dezvoltare. Membrii Comisiei de evaluare sunt desemnați de Parlament, cu votul a 3/5 din numărul deputaților aleși.

#candidati #CSJ #judecatori #membri #parlament

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.