Memorie veșnică! Minut de reculegere pentru victimele războiului din Ucraina, în Parlamentul de la Chișinău

Deputații Parlamentului de la Chișinău au ținut astăzi, 17 martie, în debutul ședinței plenare un minut de reculegere în memoria celora care au decedat în cele trei săptămâni de război în Ucraina.

Propunerea a venit de la președintele Parlamentului, Igor Grosu, care a afirmat că „Republica Moldova face tot ce poate pentru a ajuta refugiații veniți din Ucraina”.

„Din păcate cifra sinistraților se apropie de 400 de mii, dintre care peste 100 de mii au rămas pe teritoriul țării noastre. Din numărul total al celora care au rămas pe teritoriul Republicii Moldova peste 40 la sută sunt copii. Vom depune în continuare eforturi pentru a-i ajuta pe toți cei care solicită susținerea noatră”, a fost mesajul lui Grosu.

Precizăm că, războiul declanșat de Federația Rusă în Ucraina durează mai bine de trei săptămâni. Trupele ruse au atacat Ucraina în dimineața zilei de 24 februarie. Până în prezent forțele armate ucrainene reușesc să țină piept invaziei. Rușii au suportat pierderi colosale atât la nivelul vieților omenești cât și a tehnicii militare. La fel Ucraina a suportat pierderi în urma bombardamentelor rusești, care au început să atace nu doar obiective militare ucrainene ci și civile. Peste 3 milioane de cetățeni ucraineni au părăsit deja Ucraina, o parte refugiindu-se în Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#victime #deputati #minut de reculegere #Ucraina #parlament

Hramul Chișinăului nu are o origine strict religioasă sau laică. Invitații emisiunii „Consens Național” de la RLIVE TV au menționat că stabilirea acestei sărbători a fost influențată de mai multe evenimente, cum ar fi Ziua Vinului, Ziua Toamnei și Ziua Orașului. În timp, aceste idei s-au îmbinat, iar sărbătoarea a căpătat forma actuală – una dedicată petrecerii și bunei dispoziții și mai puțin tradiției sau spiritualității.

Istoricul Sergiu Musteață a afirmat că sărbătoarea din 14 octombrie este o invenție recentă care a prins repede la public chiar dacă principala catedrală din oraș are alt hram.

„Când era primar al Chișinăului Serafim Urecheanu s-a pornit această inițiativă care a ajuns să fie transformată în sărbătoare. Nu s-a mers pe linia catedralei din secolul al XIX cu Hramul Nașterea Maicii Domnului sau anterior, temporar, în vremea lui Bănulescu Bodoni a fost pe poziție de catedrală biserica Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, care a fost demolată de regimul bolșevic în anii 60”, a explicat Sergiu Musteață.

Prezent în studio la Rlive, Alexandru Corduneanu, președintele Fundației Haritage 21, a explicat de ce s-a ales Hramul Acoperământul Maicii Domnului pentru sărbătorirea hramului.

„Una ar fi paralela Iași-Chișinău, fiindcă pe 14 octombrie este Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva la Iași la care participă românii din toate teritoriile, inclusiv din Chișinău. S-a vrut ca Chișinăul și Iașii să facă în aceiași zi aceiași sărbătoare atâta doar că cele două calendare (bisericești – n.r.) diferă și atunci, probabil, și-au amintit că biserica Mitropoliei Basarabiei, care era pe locul actualei case a Guvernului, a purtat Hramul Acoperământul Maicii Domnului”, a punctat Alexandru Corduneanu.

Hramul orașului Chișinău a reînviat ca tradiție după proclamarea independenței Republicii Moldova. Pentru prima dată Hramul, în varianta cunoscută astăzi, a fost marcat în anul 1993 de sărbătoarea religioasă Acoperământul Maicii Domnului. Sărbătoarea conține evenimente culturale, târguri, parade și concerte.

Ziua Chișinăului este marcată în data de 17 iulie și ține ziua în care s-a făcut prima mențiune a localității într-un document domnesc din anul 1436.