Mesaje RO-Alert au fost emise pentru locuitorii din județul Tulcea, România, după ce Rusia a atacat, în noaptea de 30 aprilie spre 1 mai, obiective din Ucraina, în apropierea graniței cu România.

Presa română relatează că un grup de nouă drone, care se îndrepta către spațiul aerian al Ucrainei, a fost detectat, fără ca acestea să fie identificate în spațiul aerian românesc. În acest context, autoritățile au semnalat explozii înregistrate la Izmail și Kilia, pe malul ucrainean al Dunării.

„Ca urmare a detectării unui grup de 9 drone ce se îndrepta către spaţiul aerian al Ucrainei, Centrul Naţional Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă privind instituirea măsurilor de alertare a populaţiei din nordul judeţului Tulcea, fiind transmis, la ora 03:36, mesaj RO-Alert. Sistemele de supraveghere nu au depistat semnale radar în spaţiul aerian naţional. Au fost raportate explozii pe malul ucrainean al Dunării, în zonele Izmail și Kilia”, a comunicat Ministerul Apărării Naționale al României.

Alerta aeriană a fost ridicată în jurul orei 04:00, după ce fusese instituită cu puțin timp înainte, în cursul nopții.

La rândul său, Inspectoratul pentru Situații de Urgență Tulcea a precizat că, în urma mesajului transmis populației, au fost înregistrate apeluri la serviciul de urgență.

„În urma mesajului RO-Alert emis în cursul nopţii, în jurul orei 03:36, pentru zona de nord a judeţului Tulcea, prin care cetăţenii au fost informaţi cu privire la posibilitatea căderii unor obiecte din spaţiul aerian, au fost înregistrate două apeluri la numărul unic de urgenţă 112, prin care s-au solicitat informaţii suplimentare”, a informat ISU Tulcea.

Potrivit informațiilor comunicate, nu au fost semnalate încălcări ale spațiului aerian românesc, însă măsurile de alertare au fost aplicate preventiv, în contextul atacurilor desfășurate în apropierea graniței.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#drone #război Ucraina #RO-Alert #Tuclea

Utilizarea inteligenței artificiale pentru rezolvarea unor sarcini simple poate reduce capacitatea oamenilor de a le îndeplini independent și îi poate face mai predispuși să renunțe atunci când nu mai au acces la tehnologie. Este concluzia unui studiu realizat de cercetători de la Universitatea Carnegie Mellon, care au analizat efectele utilizării chatboturilor asupra performanței și perseverenței, transmite Live Science.

Cercetarea a fost prezentată la începutul lunii octombrie, în cadrul Conferinței privind Modelarea Limbajului din 2026, desfășurată la San Francisco, și a fost supusă evaluării inter pares.

Studiul a inclus 1.222 de participanți, care au fost implicați în trei experimente controlate. Cercetătorii au analizat modul în care accesul la un chatbot bazat pe inteligență artificială influențează rezolvarea problemelor matematice și înțelegerea textelor citite.

În primele două experimente, participanții au primit probleme cu fracții, având sau nu acces la un asistent AI. Cei care au beneficiat de tehnologie au putut obține răspunsurile direct sau au putut solicita indicii. Ulterior, accesul la chatbot a fost eliminat, iar participanții au trebuit să rezolve singuri alte probleme.

Rezultatele au arătat că, atât timp cât au avut acces la inteligența artificială, participanții au rezolvat mai multe probleme și au renunțat mai rar decât cei care nu au beneficiat de acest ajutor. Însă, după dezactivarea chatbotului, performanța lor a scăzut, iar aceștia au început să sară peste mai multe întrebări sau să nu le mai rezolve.

Concluzii similare au fost obținute și în al treilea experiment, care a vizat înțelegerea textelor citite. Acest lucru sugerează că efectele nu se limitează la matematică, ci pot apărea și în alte activități care presupun efort mental.

„Dacă AI elimină constant acest efort, oamenii pot obține răspunsul corect pe moment, dar își dezvoltă o capacitate independentă mai puțin solidă”, a explicat Grace Liu, autoarea principală a studiului și doctorandă în învățare automată la Universitatea Carnegie Mellon, citată de Live Science.

Cercetătorii atrag atenția asupra fenomenului numit „descărcare cognitivă”, prin care oamenii transferă către instrumente externe o parte din efortul mental necesar rezolvării unei sarcini. Deși acest lucru poate economisi timp, utilizarea excesivă a AI ar putea afecta învățarea pe termen lung, gândirea critică și capacitatea de a persevera în fața dificultăților.

Potrivit autorilor, o posibilă explicație este că, după ce se obișnuiesc cu rapiditatea răspunsurilor oferite de inteligența artificială, oamenii pot ajunge să perceapă metodele care necesită mai mult timp și efort drept ineficiente.

Cercetătorii subliniază că perseverența în fața dificultăților este importantă pentru dezvoltarea abilităților și pentru învățare. Din acest motiv, ei recomandă ca modelele de inteligență artificială să fie concepute astfel încât să ofere mai degrabă îndrumări și indicii decât soluții complete.

Scopul ar fi ca AI să funcționeze ca un tutore, care îi ajută pe oameni să găsească singuri răspunsurile, nu ca un instrument care înlocuiește procesul de gândire.

„Trebuie să tindem spre un viitor în care abilitățile umane să fie, pe cât posibil, amplificate, nu înlocuite”, a declarat Brian Christian, coautor al studiului și cercetător în domeniul inteligenței artificiale.