România a înregistrat 209 decese COVID în ultimele 24 ore, dintre care doar 16 erau persoane vaccinate anti-COVID. În acest context, şefa secției de Anestezie Terapie Intensivă de la Institutul Marius Nasta din Capitala României, medicul Genoveva Cadar, a declarat că pacienţii ajung deja în stare critică la spital.

„Vin târziu, pentru că nu cred în boală. Cred că e o simplă răceală. Stau acasă până se agravează foarte tare și atunci vin târziu”, spune Genoveva Cadar, şefa secției de Anestezie Terapie Intensivă de la Institutul Marius Nasta.

„Pe de altă parte, fac și forme severe pentru că nu sunt vaccinați. Sunt forme severe, cu evoluții destul de rapide față de valurile anterioare. În valul ăsta am primit pacienți pe care i-am intubat în primele ore de la admisie, unii chiar la admisie și cu evoluție rapid nefavorabilă. Nu știu dacă este caracteristica tulpinii Delta sau este urmare a faptului că au stat într-adevăr până târziu acasă. Nu știu dacă ar fi venit mai devreme ar fi fost vreo schimbare. Mi-e greu să spun treaba asta. La noi ajung în formă deja critică”, adaugă Genoveva Cadar.

Potrivit acesteia, pacienţii ajung şi cu saturaţii de oxigen de 30%-40%. Şefa secției de Anestezie Terapie Intensivă de la Institutul Marius Nasta din Capitală spune: „Pacienții care sunt în situația în care sunt, cu forme, severe, dependenți de oxigen, regretă că nu au crezut în boală, că nu au crezut în vaccin”.

Deunăzi, un domn mai în vârstă se exprima ceva de genul „faceți-mi și zece vaccinuri, numai să mă fac bine”. E cam târziu acum, când e la terapie intensivă și ventilat non-invaziv. Ei nu înțeleg că nu pot întâi să zică nu și după aia, dacă se îmbolnăvesc să zică da și se rezolvă. Nu realizează gravitatea situației. Le pare rău acum că nu s-au vaccinat. Dacă pot, ar sfătui pe toată lumea să se vaccineze, dar, din păcate, acum sunt într-o situație în care e greu ca până și mesajul lor să mai ajungă în exterior. Ei sunt la terapie intensivă.

Genoveva Cadar subliniază că cel mai greu moment din ultima gardă a fost conversația cu unii aparținători.

„După vizita de aproape 5 ore în zona roșie la cei 15 pacienți, am ieșit în cursul după-amiezii și după cum ne este obiceiul am luat la rând telefoanele contacților, ca să îi informăm despre evoluția pacienților. E foarte greu. În primul rând pentru că le dai vești proaste multora dintre ei. Iar în al doilea rând pentru că unii în continuare nu înțeleg și nu acceptă situația de niciun fel. Spun că nu există boala COVID. Întreabă de ce l-am intubat, de ce l-am dus în ATI. Sunt întrebări lipsite de sens și de logică”, explică şefa secției de Anestezie Terapie Intensivă de la Institutul Marius Nasta din Capitală.

„Pierdem mult timp cu lămuriri, cu explicații. Și de cele mai multe ori se dovedește a fi în zadar, pentru că ei tot pe a lor o țin. Scandalul este zilnic. Fiecare medic de gardă își toacă nervii când îi vine rândul de gardă și tot degeaba. În final sunt tot foarte nemulțumiți, foarte recalcitranți, chiar agresivi”, mai spune Genoveva Cadar.

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.