Cristina Gherasimov este noua șefă a Administrației Prezidențiale, funcție deținută anterior de actualul ministru al Infrsatructurii și Dezvoltării Regionale, membru PAS, Andrei Spînu. Decretul de numire în funcție a Cristinei Gherasimov a fost semnat, ieri, de șefa statului, Maia Sandu.

Potrivit declarației de avere depusă, în data de 2 februarie, la Autoritatea Națională de Integritate, Gherasimov a obținut un salariu de peste 32 000 de euro de la Consiliul German pentru Afaceri Externe.

Totodată, Cristina Gherasimov a mai obținut potrivit declarației de avere depusă pentru anul 2020, de la câteva instituții atât din țară, cât și de peste hotare, peste 8 000 de lire sterline, aproape 5 000 de euro și 555 de dolari.

Noua șefă a Aparatului Președintelui Republicii Moldova nu are un automobil, în schimb, aceasta indică că are trei apartamente, două prin contract de schimb din anul 2019, iar altul prin contract de donație din 2015.

Potrivit declarației de avere, suma cumulativă a celor trei nu depășește nici 500 000 de lei.

De asemenea, Gherasimov indică în declarația sa de avere că are deschise două conturi bancare, unul în Anglia, iar altul în Germania.

În primul cont, deschis în Londra, funcționnara indică că are aproximativ 27 100 de lire sterline, echivalentul a circa 642 034 de lei. Iar în contul deschis în Berlin, aceasta indică că are aproape 3 855, adică peste 77 492 de lei.

Realitatea.md amintește că, ieri, Gherasimov a fost eliberată din funcția de consilier al Președintelui Republicii Moldova în domeniul politicii externe, pe care o deținea din ianuarie 2021. Până a se alătura echipei Președinției Republicii Moldova, Cristina Gherasimov a activat în calitate de cercetătoare în cadrul Centrului Robert Bosch pentru Europa Centrală și de Est, Rusia și Asia Centrală, de la Consiliul German pentru Afaceri Externe (DGAP).

Are un doctorat în științe politice la Universitatea Rutgers din New Jersey; a făcut studii și cercetare la Institutul European pentru Studii Internaționale Avansate din Nisa, Franța, la Universitatea din Wroclaw, Polonia, la Universitatea din Mannheim, Germania, și la ETH Zurich, Elveția. A administrat Indicele Anticorupție în Domeniul Apărării la Transparency International Defence and Security Program (UK) și a lucrat ca analist în cadrul Programului Rusia și Eurasia la Royal Institute of International Affairs, Chatham House, în Marea Britanie.

PDF Loading...

#avere #Gherasimov #Președinție #secretara generala

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china