Cristina Gherasimov este noua șefă a Administrației Prezidențiale, funcție deținută anterior de actualul ministru al Infrsatructurii și Dezvoltării Regionale, membru PAS, Andrei Spînu. Decretul de numire în funcție a Cristinei Gherasimov a fost semnat, ieri, de șefa statului, Maia Sandu.

Potrivit declarației de avere depusă, în data de 2 februarie, la Autoritatea Națională de Integritate, Gherasimov a obținut un salariu de peste 32 000 de euro de la Consiliul German pentru Afaceri Externe.

Totodată, Cristina Gherasimov a mai obținut potrivit declarației de avere depusă pentru anul 2020, de la câteva instituții atât din țară, cât și de peste hotare, peste 8 000 de lire sterline, aproape 5 000 de euro și 555 de dolari.

Noua șefă a Aparatului Președintelui Republicii Moldova nu are un automobil, în schimb, aceasta indică că are trei apartamente, două prin contract de schimb din anul 2019, iar altul prin contract de donație din 2015.

Potrivit declarației de avere, suma cumulativă a celor trei nu depășește nici 500 000 de lei.

De asemenea, Gherasimov indică în declarația sa de avere că are deschise două conturi bancare, unul în Anglia, iar altul în Germania.

În primul cont, deschis în Londra, funcționnara indică că are aproximativ 27 100 de lire sterline, echivalentul a circa 642 034 de lei. Iar în contul deschis în Berlin, aceasta indică că are aproape 3 855, adică peste 77 492 de lei.

Realitatea.md amintește că, ieri, Gherasimov a fost eliberată din funcția de consilier al Președintelui Republicii Moldova în domeniul politicii externe, pe care o deținea din ianuarie 2021. Până a se alătura echipei Președinției Republicii Moldova, Cristina Gherasimov a activat în calitate de cercetătoare în cadrul Centrului Robert Bosch pentru Europa Centrală și de Est, Rusia și Asia Centrală, de la Consiliul German pentru Afaceri Externe (DGAP).

Are un doctorat în științe politice la Universitatea Rutgers din New Jersey; a făcut studii și cercetare la Institutul European pentru Studii Internaționale Avansate din Nisa, Franța, la Universitatea din Wroclaw, Polonia, la Universitatea din Mannheim, Germania, și la ETH Zurich, Elveția. A administrat Indicele Anticorupție în Domeniul Apărării la Transparency International Defence and Security Program (UK) și a lucrat ca analist în cadrul Programului Rusia și Eurasia la Royal Institute of International Affairs, Chatham House, în Marea Britanie.

PDF Loading...

#avere #Gherasimov #Președinție #secretara generala

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.