Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Metoda inedită prin care un profesor de matematică îi ajută pe elevii corigenți să ia nota maximă la Bacalaureat

25 Ian. 2025, 14:01
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
25 Ian. 2025, 14:01 // Actualitate //  Realitatea.md

Profesorul de matematică Mihail Iordache reușește să își motiveze elevii să atingă performanțe maxime la Evaluarea Națională și Bacalaureat. „Indiferent dacă elevul începe cu o notă de 3 sau 4, eu continui să lucrez cu el până ajunge la 9 sau 10”, spune Mihail, în vârstă de 26 de ani, care se ocupă de aproape 200 de copii din Câmpina și București, pregătindu-i pentru examenul de matematică. În 2024, profesorul a avut 31 de elevi care au luat nota 10 la examenul de bac, potrivit observatorulph.ro.

Pe lângă faptul că se dedică elevilor din medii defavorizate, Mihail are și șapte studenți cu sindrom Down, care sunt adesea excluși de alți profesori din cauza dificultăților de lucru. Se concentrează asupra rezultatelor finale și le spune elevilor: „Voi extrage tot ce e mai bun din tine, dar trebuie să te adaptezi metodei mele de a învăța matematica.”

Metoda inedită prin care copiii învață la matematică

Tânărul profesor mărturisește că ține legătura cu elevii prin intermediul unui grup pe Whatsapp. Acolo le da câte un test-fulger, la care copiii trebuie să răspundă cât mai repede. În aces fel, reușeste să le reducă timpul petrecut pe rețelele de socializare și chiar au ocazia să câștige o ședință gratuită.

„Avem și grupuri de WhatsApp. La ora 22.00 le dau un test. Îi întreb, de exemplu, care este teorema sinusului. În funcție de ordinea în care răspund, le acord niște puncte și atunci când acumulează 50 de puncte beneficiază de o ședință gratuită. În felul acesta sunt stimulați să fie atenți. Vreau să-i fac să învețe și când sunt la coadă la cumpărături. În loc să stea pe Tik Tok, răspund la întrebări. În felul acesta, ei învață și nici nu își dau seama de asta.

Am închirat și o sală de evenimente în Câmpina. Acolo îi testez pe elevi exact ca la un examen adevărat. Dincolo de rezultat, ei învață să își gestioneze emoțiile, dar și să lucreze sub presiunea timpului. Suntem profesor-elev, dar asta nu înseamnă că nu mergem și la fotbal împreună, în timpul liber, sau în drumeții, unde să putem construi amintiri frumoase”, a mai spus Mihail Iordache, potrivit sursei menționate.

Profesorul a devenit viral și pe TikTok, cu un clip în care vorbește cu doi copii, ce îl opriseră la semafor să îi ceară bani. Filmulețul are peste 2 milioane de vizualizări, iar Mihail le-a pus multiple întrebări legate de numerele pare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.