Republica Moldova ar putea achiziționa în viitor serviciile de tratare a norilor antigrindină cu ioni de argint, care sunt pulverizați din avion. Anunțul a fost făcut de ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Viorel Gherciu, la ședința de astăzi, 16 iunie a Parlamentului, în timpul prezentării raportului de activitate, ca efect al moțiunii simple depusă de deputații BCS.

Ministrul Agriculturii a anunțat că aceste servicii ar putea fi achiziționate din România, care este în procedură de achiziționarea a avioanelor pentru a pulveriza acești ioni de argint deasupra norilor de grindină. Gherciu a mai precizat că a discutat despre posibilitatea de a utiliza aceste surse alternative antigrindină netradiționale, ca excepție a celor tradiționale pe care le folosește Moldova în prezent – punctele rachetare.

„Partea română este în proces de achiziționare a avioanelor ce vor trata norii antigrindină cu ioni de argint și am putea achiziționa și noi aceste servicii cel puțin pentru zona transfrontalieră”, a spus Gherciu.

Referitor la asigurarea zonei aeriene cu sisteme de dispersie a norilor antigrindină la frontiera cu Ucrain, în prezent este complicat de a stabili unele legături din cauza războiului, afirmă Gherciu, însă după finisarea războiului va fi pusă în discuție această problemă.

„În prezent sunt funcționare 132 de puncte rachetare. Bugetul pentru deservirea acestor puncte rachetare este de 150 de milioane de lei, ceea ce reprezintă pentru fiecare puțin peste un milion de lei. Ar mai fi necesare alte 18 punte, dintre care 11 deja au fost amenajate, iar celelalte 7 urmează să fie construite, cu aprobarea bugetului pentru asigurarea funcționării și recrutarea angajaților”, a spus Gherciu.

Ministrul a mai precizat că, în prezent are loc o evaluare a eficienței acestor puncte rachetare, iar experții urmează să vină cu recomandările necesare. De asemenea, Gherciu a anunțat că a discutat cu partea română față de problema zonei transfrontaliere, care rămâne a fi neacoperită în cazul dispersiei norilor de grindină.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#antigrindina #moțiune simplă #nori #Viorel Gherciu

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.