Comisia de evaluare a procurorilor nu a identificat obiecții de integritate etică și financiară în privința Procurorului-șef interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Victor Furtuna. Acesta a fost audiat vineri, 25 iulie, în cadrul procesului de evaluare externă, desfășurat conform Legii nr. 252/2023.

„În cadrul verificărilor, Comisia a analizat declarațiile de avere și interese personale din ultimii cinci ani, chestionarul de integritate etică, informațiile privind rudele apropiate care ocupă funcții publice, precum și date obținute de la instituții precum Autoritatea Națională de Integritate, Serviciul Fiscal, Poliția de Frontieră, surse deschise și alte baze de date relevante”, se arată în comunicatul Comisiei.

Pentru clarificarea unor aspecte, au fost adresate patru runde de întrebări scrise, la care procurorul a răspuns în termenele stabilite, prezentând și documente justificative suplimentare.

„Nu am nimic de adăugat – îmi susțin în totalitate chestionarul de etică și declarațiile de avere. Mulțumesc membrilor completului și Secretariatului. Am consultat dosarul acumulat și am fost surprins de volumul impresionant de informații. Practic, mi-a fost reconstruită întreaga biografie. Unele detalii poate îmi scăpaseră și mie, cum ar fi cele legate de părinți. Consider că acest exercițiu este unul nobil și necesar, menit să consolideze încrederea publicului în profesia de procuror, astfel încât procurorii să își exercite cu bună-credință și demnitate atribuțiile”, a declarat Victor Furtuna în cadrul audierii.

Completul de evaluare urmează să elaboreze un raport motivat, care va include faptele relevante, argumentele și concluzia privind promovarea sau nepromovarea evaluării. Raportul trebuie adoptat prin decizie unanimă și finalizat în termen de 30 de zile lucrătoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe 22 iulie, în cadrul unei proceduri similare, a fost audiat Sergiu Russu, adjunct al Procurorului General interimar.

Conducerea PG și PCCOCS va fi audiată de Comisia de evaluare a procurorilor

#audiere #Comisia Vetting #PCCOCS #sef

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.