Operația de mărire a sânilor, cunoscută ca mamoplastie sau augmentarea sânilor, este una dintre cele mai populare intervenții chirurgicale estetice la nivel mondial. În Republica Moldova, această metodă de remodelare chirurgicală a pieptului a devenit foarte populară, în special printre femeile cu vârsta cuprinsă între 20 și 30 de ani, scrie Suntparinte.md.

Dacă planificați o mărire de sâni sau aveți deja implanturi mamare, s-ar putea să vă întrebați cum afectează ele capacitatea de a alăpta copilul sau calitatea laptelui matern. Vestea bună este că, în cazul măririi de sâni, implanturile mamare nu sunt un impediment în calea alăptării bebelușului, însă depinde de tehnica operatorie aleasă.

Dacă vorbim de augmentarea prin incizie în zona alveolei, acest tip de intervenție nu asigură un proces de alăptare lejer, deoarece în timpul intervenției poate fi afectată sensibilitatea areolei și lezat nervul responsabil de reflexul pentru producerea laptelui matern.

„Cea mai practicată metodă este mamoplastia cu incizie prin abordul inframamar, adică la nivelul pliului de sub sân. Implantul este poziționat sub mușchi, fără a atinge țesutul glandular, unde se află canalele lactifere. Această metodă are cele mai puține riscuri postoperatorii, inclusiv pentru procesul ulterior de alăptare”, explică medicul chirurg-plastician Mihail Garbuz, care efectuează anual peste 100 de intervenții de augmentare mamară.

La acest capitol, un studiu american, desfășurat pentru a evalua impactul implanturilor mamare asupra alăptării, informează că rata de succes în procesul de alăptare era de 93% la femeile cu implanturi mamare și 99% la cele fără implanturi. Deci, în funcție de tipul intervenției, femeile reușesc să alăpteze cu următoarea rată de eficiență:

95% în cazul femeilor cu mamoplastie prin incizia alveolei mamare;
97% în cazul femeilor cu augmentare prin incizia sub sân;
99% în cazul femeilor cu sâni naturali.

Operația de micșorare a sânilor afectează alăptarea?

Dificultăți reale în procesul de hrănire la piept pot apărea drept consecință a intervenției de reducție mamară, spune medicul Mihail Garbuz. Recurg la acest tip de operație femeile care au problema sânilor lăsați sau cele cu sâni voluminoși, care se confruntă cu dureri de gât, de umeri și de spate, din cauza greutății:

„Reducția mamară reprezintă o intervenție chirurgicală care constă în micșorarea în volum a glandelor mamare sau corecția acestora. În acest caz este înlăturat țesutul excesiv. Sunt lezate ducturile mamare (canalele prin care vine laptele), respectiv scade capacitatea de a produce suficient lapte. Incapacitatea de a alăpta poate fi permanentă”.

Incidența acestui tip de operații este vădit mai mică, iar femeilor li se oferă toată informația necesară, astfel încât să poată lua decizii asumate. Luați o decizie doar după ce veți analiza avantajele și dezavantajele. Dacă planificați un copil sau mai mulți, un consult medical la timp vă va ajuta să evitați orice disconfort sau situație neprevăzută.

Mai multe despre când este mai bine să se apeleze la mamoplastie: înainte sau după naștere și alăptare sau cum poate fi mărită rata de succes a alăptării în cazul femeilor cu implanturi mamare, citiți în sursa primară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alăptare #interventie

Conturile false reprezintă aproximativ 20% din totalul conturilor de pe rețelele sociale, iar amploarea rețelelor care le folosesc pentru a răspândi mesaje de propagandă și dezinformare este una dintre principalele probleme ale fenomenului. Declarația aparține jurnalistului Mihai Avasiloaie, redactor-șef al platformei Stopfals.md, și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice „Conturi false, boți și alți vectori de transmitere a informațiilor false și a manipulării”, organizată de Agenția de Presă IPN.

Potrivit jurnalistului, propaganda rusă se bazează pe rețele extinse de conturi false, care pot număra zeci sau chiar sute de mii de profiluri. „Rețeaua de propagandă rusă este o rețea imensă. Nu este o problemă că aceste conturi false răspândesc informații neadevărate, ci este gravă magnitudinea la care o fac. Adică e vorba de rețele de zeci și sute de mii de conturi. Anual, compania META, deținătoarea Instagram și Facebook, șterge sute de milioane de conturi false și totuși nu se apropie de eradicarea acestui fenomen”, a declarat Mihai Avasiloaie.

Jurnalistul a atras atenția și asupra ponderii pe care o au conturile false în mediul online. Spre deosebire de utilizatorii autentici, care nu participă constant la discuții pe toate subiectele, conturile false sunt create pentru a publica și distribui în mod repetat anumite mesaje.

„Studiile internaționale arată că numărul conturilor false reprezintă a cincea parte din numărul total de conturi de pe rețele. Aceste conturi sunt create cu un singur scop: de a comenta și de a transmite mesaje. Ele nu pot fi comparate cu conturile autentice pentru că, în general, conturile autentice nu comentează mereu și peste tot”, a explicat redactorul-șef al Stopfals.md.

Potrivit lui, în Republica Moldova, activitatea boților poate fi observată inclusiv în secțiunile de comentarii ale paginilor companiilor, redacțiilor și persoanelor publice.

„Și pagina stopfals este mereu vizitată de boți. Noi ștergem în fiecare zi comentarii. Inițial, comentariile erau trase la indigo. Erau zece comentarii la fel, copy-paste. Acum lucrurile s-au mai schimbat. Comentariile au devenit mai apropiate de cele reale. În comentarii se încearcă deturnarea subiectului postării pentru a se crea falsa impresie că toată lumea gândește la fel”, a spus Mihai Avasiloaie.