La începutul anului curent, populația cu reședință obișnuită în Republica Moldova era estimată la 2,366 milioane de persoane, în scădere cu aproximativ 23 de mii de locuitori față de începutul anului 2025. Potrivit Biroului Național de Statistică, reducerea populației este determinată în principal de migrația internațională netă negativă și de sporul natural negativ, transmite IPN.

BNS menționează că scăderea populației a fost mai pronunțată în mediul rural, unde numărul locuitorilor s-a redus cu 1,3%, în timp ce în mediul urban, diminuarea a fost de 0,6%. Instituția precizează că migrația internațională continuă să fie principalul factor care influențează reducerea numărului populației. În anul 2025, migrația netă internațională a fost estimată la 13 mii de persoane. Totodată, sporul natural a rămas negativ, numărul deceselor depășind numărul nașterilor cu aproximativ 10 mii.

Datele statistice arată că femeile continuă să reprezinte majoritatea populației. La începutul anului curent, populația feminină era estimată la 1,263 milioane de persoane, peste 53% din total, în timp ce populația masculină a fost de peste 1,1 milioane de persoane, sau circa 47%.

În același timp, procesul de îmbătrânire demografică continuă în toate regiunile țării. Cea mai mare pondere a persoanelor vârstnice se înregistrează în regiunea de nord a țării, peste 26% din populație. În același timp, municipiul Chișinău are cea mai mare pondere a populației active și cea mai redusă pondere a persoanelor în etate.

Vârsta medie a populației a ajuns la 40 de ani și 8 luni, în creștere cu o lună față de începutul anului precedent. Statisticienii menționează că grupa de vârstă 35-39 de ani rămâne cea mai numeroasă, circa 8% din populația țării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, pune protestele recente din regiunea transnistreană în contextul alegerilor din Federația Rusă. Declarația a fost făcută în cadrul unei discuții cu jurnaliștii, la Parlament.

„Eu, sincer, le leg în contextul alegerilor, așa-numitele alegeri din Federația Rusă, care încep mâine și până duminică”, a declarat Igor Grosu.

Potrivit șefului Legislativului, protestele ar putea fi legate de încercarea administrației de facto de la Tiraspol de a demonstra că este activă și preocupată de situația din regiune.

„Așa-numitele autorități, probabil, trebuie să arate un pic de bravadă, să fie active, da, nu sunt indiferente și așa mai departe”, a spus Grosu.

În același timp, președintele Parlamentului susține că protestele nu afectează procesul de reintegrare a țării: „În rest, procesul de reintegrare merge, este ireversibil și deciziile au fost corecte”.

Mai multe proteste au avut loc, în această săptămână, la Bender. Oamenii au venit cu pancarte pe care scrie „Nu genocidului poporului transnistrean”, „Transnistria este un stat autosuficient” și „Operațiunea de menținere a păcii pe Nistru trebuie să continue”. Manifestanții se opun măsurilor economice aplicate de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova companiilor din regiune. Aceștia susțin că întreprinderile din stânga Nistrului ar fi pierdut aproximativ 32 de milioane de dolari în ultimii trei ani din cauza taxelor vamale aplicate de Chișinău.

Rusia va organiza începând de vineri, 18 septembrie, timp de trei zile, alegeri legislative. Alegerile parlamentare vor fi primele de la lansarea ofensivei ruse în februarie 2022 și abia al doilea scrutin la nivel național după alegerile prezidențiale din 2024, în urma cărora Vladimir Putin a fost reales.