Migrația și salariile mici continuă să alimenteze deficitul de forță de muncă. Participanții la emisiunea „Consens Național” de la Realitatea TV au subliniat că stoparea exodului angajaților depinde de creșterea salariilor, însă multe întreprinderi ezită să majoreze salariile din cauza productivității scăzute a muncii.

Demograful Valeriu Sainsus susține că locurile de muncă nu sunt atractive deoarece salariile oferite tinerilor la intrarea pe piața muncii sunt mici.

„Dacă facem o comparație între cei care intră acum în piața muncii și cei cu experiență, există o diferență de 25-30% în favoarea celor cu experiență. Tinerii vor alege un loc de muncă în afară atâta timp cât acolo pentru o muncă necalificată se va plăti mai mult decât pentru o muncă calificată în țară. Migrația se va tempera dacă salariul mediu pe economie ajunge la o mie de euro, chiar dacă înțelegem că nu toți vor primi acest salariu”, a explicat Sainsus.

Ana Groza, președinta Confederației Naționale a Patronatului, a menționat că întreprinderile nu pot crește la nesfârșit salariile fără a crește și productivitatea muncii, astfel pierd competiția și dau faliment.

„Suntem cei mai puțini productivi din Uniunea Europeană în agricultură, industrie, transporturi și automotive. Este nevoie de un șir de factori și de stimulente, dar și de suport din partea statului ca acestea să devină competitive. Sunt programe de eficientizare și tehnologizare, dar noi nu putem cere de la un salariat să lucreze mai mult timp de o oră, să producă mai multă valoare fără tehnologii noi și digitalizare”, a punctat Ana Groza.

Economia Republicii Moldova se confruntă cu un deficit de aproape 300 de mii de angajați. În timp ce reprezentanții mediului de afaceri avertizează că lipsa forței de muncă afectează dezvoltarea economică și pledează pentru atragerea lucrătorilor din străinătate, autoritățile insistă asupra valorificării potențialului existent pe piața internă a muncii.

Potrivit datelor statistice, doar jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, comparativ cu o medie de aproximativ 70% în statele Uniunii Europene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#migratie #salarii

UPDATE La scurt timp după anunțul președintelui, Mureșan a venit cu o reacție pe Facebook, unde a precizat că acceptă propunerea lui Nicușor Dan.

Președintele Nicușor Dan l-a propus pe Sigfried Mureșan pentru funcția de premier, la capătul unei zile cu consultări cu partidele parlamentare la Palatul Cotroceni.

Liberalul s-a născut în Hunedoara, dintr-o mamă germană și un tată român.

Cariera politică a lui Siegfried Mureșan este ușor atipică, construită în mare parte la Bruxelles. Înainte de 2014 a fost apropiat de Partidul Democrat Liberal (PDL), intrând în politica românească ulterior, prin Partidul Mișcarea Populară (PMP), unde a condus organizația de tineret, și tot în 2014 a candidat și a obținut un mandat de europarlamentar, scrie presa română.

A fost membru PMP între anii 2014-2018, iar în 2018 a trecut la Partidul Național Liberal (PNL), formațiunea din care face parte și în prezent. La nivel european, totuși, a urcat rapid: a fost numit purtător de cuvânt al PPE în 2015, vicepreședinte al Grupului PPE în Parlamentul European în 2019 și, ulterior, vicepreședinte al Partidului Popular European (PPE), cea mai mare familie politică europeană.

A fost reales vicepreședinte al PPE cu peste 70% din voturile valabile la Congresul de la Valencia, în aprilie 2025.

Mureșan este la al 10-lea mandat de eurodeputat. La începutul mandatului, a fost reales vicepreședinte al Grupului PPE, obținând 151 din 170 de voturi valabil exprimate.

#Nicușor Dan #premier #Romania #Sigfried Mureșan