Pe 1 mai, mii de americani au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva politicii lui Donald Trump, în special a măsurilor care vizează clasa muncitoare și migranții. Manifestațiile s-au desfășurat în marile orașe ale Statelor Unite, de la New York la Los Angeles, și au fost organizate de sindicate și organizații ale societății civile.

Deși 1 mai nu este o zi de mobilizare de amploare în SUA, precum în Europa, protestatarii au denunțat ce ei consideră a fi „tirania” guvernamentală sub conducerea lui Trump.

În Washington, Shane Riddle, un sindicalist din educație, a declarat că „super-bogații” sunt pe cale de a prelua puterea în țară și atacă clasa muncitoare și clasa de mijloc. Protestatarii au subliniat preocupările legate de inegalitățile economice din SUA, iar senatorul Bernie Sanders a arătat, într-un miting de la Philadelphia, că un singur om, Elon Musk, deține o avere mai mare decât 52% din gospodăriile cele mai sărace din țară.

În ciuda faptului că mitingurile din capitalele statelor au fost mai mici comparativ cu cele din Europa, mesajele de opoziție față de Trump și față de politica economică a administrației sale au fost clare. Mulți protestatari au exprimat nemulțumiri față de expulzările rapide ale migranților, în special în Texas, și față de politicile care afectează lucrătorii din domenii esențiale, precum restaurantele sau construcțiile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Aceste proteste au avut loc în contextul unei lupte politice intense în Congres, unde Partidul Democrat încearcă să găsească o strategie eficientă pentru a se opune președintelui. De asemenea, mitingurile au marcat și o reamintire a istoriei mișcării muncitorești din SUA, care a început la Chicago la sfârșitul secolului al XIX-lea, chiar dacă tradiția nu s-a menținut în mod constant în Statele Unite.

#Donald Trump #miting #proteste

Pierderile de locuri de muncă în domeniul auto din Germania – cea mai mare economie a Europei – accelerează în prezent mai rapid decât în orice alt sector industrial, numărul de angajați fiind la cel mai scăzut nivel începând din 2005, arată datele publicate vineri de Oficiul federal de statistică, informează hotnews.ro.

La 30 iunie 2026 erau 691.500 de angajați în principala industrie a țării, o scădere de 5,8% sau cu 42.300 de angajați într-un singur an.

Pierderi de locuri de muncă s-au înregistrat și în alte sectoare industriale, dar într-un ritm mai lent. În industrie, numărul de angajați a scăzut cu 2,7% în primele șase luni din 2026, la 5,29 milioane.

Industria auto rămâne al doilea mare sector industrial al Germaniei, după ingineria mecanică, unde sunt 905.900 de angajați.

Cele mai multe concedieri au avut loc în rândul furnizorilor de componente auto și accesorii pentru autovehicule, unde numărul de angajați a înregistrat un declin de 7,6%.

Pe segmentul care acoperă producția de caroserie, suprastructuri și remorci, numărul de angajați a urcat cu 10%, la 42.800.

În mai, Asociația Industriei Auto din Germania avertiza că până la 225.000 locuri de muncă ar putea fi pierdute până în 2035. Câțiva producători auto și furnizori de componente au anunțat recent măsuri de reducere a costurilor și concedieri.