Luptele dintre armată și Forțele de Sprijin Rapid (FSR) sunt o adevărată catastrofă pentru Sudan, o țară care oricum se confruntă cu sărăcia și, mai recent, cu inundații severe. Mii de cadavre au rămas pe străzi, din cauza faptului că morgile sunt pline, iar acum ONG-ul Salvați Copiii avertizează asupra riscului crescut de epidemii.

„Mii de cadavre se descompun pe străzile din Khartoum, în timp ce morgile sunt saturate şi se confruntă cu pene de curent”, notează într-un comunicat ONG-ul.

Imposibilitatea ridicării cadavrelor din cauza luptelor şi lipsa electricităţii, care împiedică funcţionarea morgilor, expun semnificativ localnicii riscului de epidemii, în timp ce, din cele 89 de spitale ale capitalei, 71 nu funcţionează, iar acelea încă operaţionale sunt ţinta atacurilor sau jafurilor, avertizează aceeaşi organizaţie.

Mai mult, apele stagnante în urma sezonului ploios, care începe în iunie, favorizează epidemii precum cele de paludism, holeră sau febră dengue. Cazuri de holeră şi rujeolă au fost detectate în diferite regiuni ale Sudanului.

Potrivit ultimului bilanţ anunţat marţi de ONU, războiul dintre armata condusă de generalul Abdel Fattah al-Burhan şi Forţele de Sprijin Rapid (FSR) ale generalului Mohamed Hamdan Daglo s-au soldat până în prezent cu peste 3.900 de morţi şi peste patru milioane de strămutaţi.

Un bilanţ separat, anunţat tot marţi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), pe baza datelor comunicate de Ministerul sudanez al Sănătăţii, arată că în urma acestor lupte au fost ucişi cel puţin 1.205 civili şi alţi cel puţin 12.200 sunt răniţi.

Luptele s-au intensificat în ultimele săptămâni la Khartoum, unde avioanele de luptă ale armatei bombardează zone rezidenţiale unde sunt instalate forţele paramilitare, care răspund prin atacuri cu drone.

#cadavre #epidemii #risc #Sudan

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.