Mii de sârbi au defilat luni seară în tăcere pe străzile Belgradului pentru a marca 10 luni de la accidentul mortal de la Novi Sad și pentru a cere alegeri anticipate, primul miting major din capitală după violențele care au umbrit mai multe manifestații în august, notează AFP.

De la prăbușirea acoperișului din beton al gării din Novi Sad pe 1 noiembrie 2024, care a făcut 16 morți, printre care copii, Serbia este zguduită de una dintre cele mai mari mișcări de protest din istoria sa.

Conform unei numărători a poliției, peste 23.000 de mitinguri sau blocade au fost organizate în 10 luni – de la manifestații mici la proteste masive la Belgrad care au reunit sute de mii de oameni.

Potrivit Agerpres, manifestanții, conduși de studenții care au preluat conducerea mișcării, cer dreptate și o anchetă transparentă cu privire la prăbușirea gării, care tocmai fusese renovată de un consorțiu de companii din China, Ungaria și Franța.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Până în prezent, au fost deschise două anchete: una legată de circumstanțele accidentului și cealaltă privind aspectul de corupție al cazului.

În cadrul celei de-a doua anchete, Parchetul pentru Criminalitate Organizată din Belgrad a arestat mai multe persoane la începutul lunii august, inclusiv un fost ministru, suspectat că ar fi facilitat un „câștig ilegal” de peste 18 milioane de euro pentru două companii chineze responsabile de renovarea gării.

Din luna mai, manifestanții cer, de asemenea, alegeri anticipate, lucru pe care președintele Aleksandar Vucic (dreapta naționalistă), reales în 2022 pentru un mandat de cinci ani, l-a refuzat, denunțând în mod regulat un complot străin de a-l răsturna.

#proteste #Serbia

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.