Miliardarii ruși și-au pierdut mai mult de 20% din avere de la începutul invaziei în Ucraina. Despre asta a descoperit Bloomberg.

Astfel, începând cu 23 februarie 2022, cu o zi înainte ca trupele dictatorului rus Vladimir Putin să invadeze Ucraina, cei 23 de miliardari ruși din cei mai bogați 500 de oameni din lume aveau o avere netă combinată de 339 de miliarde de dolari.

Un an mai târziu, au pierdut 20% din averea lor totală, adică – 67 de miliarde de dolari.

Alexei Mordașov, principalul proprietar al PJSC Severstal, unul dintre cei mai mari producători de oțel din Rusia, a suferit cele mai mari pierderi. De la invazia rusă, valoarea averii sale a fost redusă cu 6,7 miliarde de dolari. Cu toate acestea, la 19,8 miliarde de dolari, el este încă a patra cea mai bogată persoană din țară.

A doua cea mai mare scădere a averii este magnatul oțelului Vladimir Lisin. Președinte al consiliului de administrație al fabricii de siderurgie PJSC Novolipetsk. A pierdut 5,8 miliarde de dolari anul trecut, reducându-și veniturile la 20,5 miliarde de dolari.

Între timp, veniturile lui Andrei Guriev au crescut cu 2,1 miliarde de dolari de la începutul războiului, datorită creșterii prețului acțiunilor PJSC PhosAgro, unul dintre cei mai mari producători de îngrășăminte fosfatice din Europa. El este fondatorul companiei, iar familia lui este cel mai mare acționar.

Cât despre venitul cetățenilor ruși…

RBC.ru scrie că, la sfârșitul anului 2022, venitul real disponibil al populației ruse a scăzut cu 1%, ceea ce poate fi considerat un succes relativ comparativ cu prognoza din septembrie a Ministerului rus al Economiei (minus 2,2%). Cu toate acestea, în ultimii nouă ani (din 2014, de când Rosstat ține aceste statistici folosind noua metodologie), au fost doar trei ani (nu la rând) când veniturile reale au crescut. Sarcina de a asigura o creștere durabilă a veniturilor rușilor nu este încă la îndemână.

La mijlocul lunii februarie 2022, președintele rus Vladimir Putin a ordonat ca veniturile reale disponibile să crească cu cel puțin 2,5% în 2022.

Venitul real disponibil este probabil să crească în 2023. În al patrulea trimestru din 2022, veniturile au crescut deja cu 0,9% față de aceeași perioadă din 2021. Veniturile vor fi susținute de indexarea transferurilor sociale și de deficitul tot mai mare de forță de muncă.

Concurența pentru personal duce la o creștere a salariilor, au observat analiștii Băncii Centrale. Însă, spune șeful Grupului de experți economici, Ievsei Gurvici, înlocuirea forțată a importurilor crește producția și reduce bunăstarea cetățenilor, deoarece multe produse autohtone nu sunt un înlocuitor echivalent pentru mărcile plecate.

UE nu reușește să cadă de acord asupra celui de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Cine pune piedici?

UE nu a reuşit să adopte un nou set de sancţiuni împotriva Rusiei. Polonia s-a opus excepțiilor cerute de Italia

#economie #miliardari ruși #Rusia

Din decembrie, autoritățile vor începe consultările cu primăriile care au ales să se amalgameze voluntar, pentru a stabili ce proiecte de infrastructură sunt prioritare pentru comunitățile lor. În acest scop, pentru perioada 2027–2028 sunt prevăzute investiții de aproximativ 3,49 miliarde de lei, de care ar putea beneficia 161 de grupuri de primării amalgamate. Planul de finanțare a fost discutat joi, 12 noiembrie, la ședința Comisiei paritare pentru descentralizare, prezidată de premierul Vasile Tofan.

Discuțiile cu primăriile vor fi organizate prin intermediul Agențiilor de Dezvoltare Regională. Banii vor putea fi solicitați pentru reparația drumurilor și podurilor locale, extinderea rețelelor de apă și canalizare, instalarea iluminatului public, renovarea școlilor și grădinițelor, dar și pentru îmbunătățirea serviciilor publice.

Începând cu 2027, primăriile vor putea pregăti și depune proiectele, iar implementarea investițiilor ar urma să înceapă în cursul aceluiași an.

La ședința Comisiei a fost discutată și reforma administrației publice locale. Participanții au analizat stadiul pregătirii pachetului legislativ, precum și propunerile și avizele transmise de autoritățile locale. Premierul Vasile Tofan a subliniat că primăriile au nevoie de angajați suficienți, competențe și resurse financiare pentru a putea gestiona problemele comunităților.

Un alt subiect a vizat efectele modificărilor fiscale și ale schimbărilor din sistemul de salarizare asupra bugetelor locale. Potrivit calculelor prezentate, impactul cumulat al acestor modificări ar urma să fie de aproximativ 770 de milioane de lei în favoarea autorităților publice locale de nivelurile I și II. Ministerul Finanțelor va verifica situația fiecărei primării și va analiza dacă sunt necesare transferuri suplimentare.

Reprezentanții administrației locale au atras atenția și asupra necesității consolidării autonomiei financiare a primăriilor și a simplificării procedurilor pentru proiectele de investiții care se desfășoară pe parcursul mai multor ani. În acest sens, Ministerul Finanțelor pregătește modificări care să permită continuarea lucrărilor și utilizarea fondurilor de la un an bugetar la altul.

Comisia paritară pentru descentralizare și-a reluat activitatea după ultima ședință, care a avut loc pe 22 aprilie 2025. În urma discuțiilor, participanții au convenit să reactiveze grupurile de lucru sectoriale, care urmează să se întrunească cel puțin o dată până la sfârșitul anului. De asemenea, înainte ca pachetul legislativ privind reforma administrației publice locale să fie transmis Parlamentului, vor fi organizate consultări suplimentare cu reprezentanții autorităților locale.

Următoarea ședință a Comisiei este planificată pentru martie 2027.