Peninsula Kamceatka din estul extrem al Rusiei are cratere, gheţari, vulcani, izvoare termale, gheizere, precum şi floră şi faună unice, în timp ce regiunea de vest a Rusiei de la graniţa cu Finlanda şi Norvegia are câmpuri cu zăpadă şi ape adânci cu bogată faună acvatică, transmite digi24.ro.

Miliardarii ruşi precum Vladimir Potanin, Leonid Mikhelson, Andrey Guryev, Viktor Rashnikov şi Viktor Vekselberg încearcă să pună aceste locuri pe harta turismului mondial pentru a arăta că ţara lor are mai multe de oferit decât Piaţa Roşie din Moscova sau muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg.

„Suntem interesaţi în dezvoltarea peninsulei Kamceatka”, spune Viktor Vekselberg, proprietarul grupului de investiţii Renova care este şi acţionar la o companie care construieşte un aeroport în această peninsulă îndepărtată. „Iubesc Kamceatka. Ar trebui protejată şi promovată în mod corect şi la cele mai bune standarde”, adaugă Vekselberg.

Miliardarii şi companiile lor vor colabora cu Guvernul în cadrul unui efort care se va întinde pe parcursul unui deceniu şi care este estimat la 2.300 de miliarde de ruble (31 de miliarde de dolari) pentru a construi drumuri, aeroporturi, stațiuni şi sate turistice pentru a atrage vizitatori în regiuni precum Siberia din nordul îngheţat al Rusiei. Promovat ca un plan destinat să modifice structura economiei ruseşti, această strategie arată convergenţa dintre interesele Guvernului de la Moscova şi cele ale miliardarilor ruşi.

Preşedintele Vladimir Putin vrea de mult timp să reducă dependenţa Rusiei de petrol şi gaze, care în prezent sunt responsabile pentru 20% din PIB şi aproape o treime din buget. La rândul lor, miliardarii ruşi au în vedere potenţialele profituri de pe urma proiectelor din turism şi de asemenea văd în această strategia o modalitate pentru a aduce şi mai multe oportunităţi în zonele îndepărtate unde ei au afaceri.

Preşedintele corporaţiei de stat Tourism.RF, Sergey Sukhanov, estimează că sectorul privat din Rusia ar putea investi 1.700 de miliarde de ruble în aproximativ 600 de proiecte turistice până în 2030.

„Dezvoltarea turismului poate crea un important pol de creştere economică şi socială în regiuni. Vorbim de zeci de mii de noi locuri de muncă, sute de miliarde de ruble aduse de sectorul ospitalităţii la buget precum şi creşterea unor noi IMM-uri”, spune Sukhanov, adăugând că Guvernul federal ar putea investi 529 de miliarde de ruble în infrastructură iar autorităţile regionale alte 72 de miliarde de ruble.

Turismul, care în prezent este responsabil pentru aproximativ 4% din PIB-ul Rusiei, ar putea ajunge la 10% în 2035, crede Tatyana Karavaeva, vicepreşedintele Centrului pentru studii strategice.

Guvernul de la Moscova mizează pe o piaţă turistică de 16.300 de miliarde de ruble în 2035, faţă de una de 3.160 miliarde ruble în 2019.

„Turismul înseamnă noi locuri de muncă. Are un efect pozitiv asupra veniturilor antreprenorilor şi veniturilor din taxe la bugetele locale şi regionale”, spune Karavaeva.

Miliardarii ruşi se numără printre principalii beneficiari ai scumpirii mondiale a materiilor prime. La mijlocul acestei luni averea combinată a celor mai bogaţi 20 de oameni de afaceri din Rusia crescuse cu 12%, până la 37 de miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index. Această creştere a avuţiei a determinat Guvernul de la Moscova să le ceară miliardarilor să investească mai mult pe plan intern.

Pentru multe grupuri industriale din Rusia, proiectele din turism sunt o modalitate de a dezvolta o serie de locaţii îndepărtate şi a păstra personal în acele zone. Siberia şi estul extrem al Rusiei au multe zone în care se produc materii prime dar în acelaşi timp suferă şi de depopulare.

De exemplu, în oraşul Norilsk din regiunea arctică a Rusiei populaţia a atins nivelul maxim în jurul anului 2006. Vladimir Potanin, al doilea cel mai bogat om din Rusia şi cel mai mare investitor de la Norilsk Nickel, cel mai mare producător mondial de nichel, şi-a propus să extindă economia şi să atragă mai mulţi oameni în zonă prin dezvoltarea unui proiect turistic în Platoul Putorana, o zonă înscrisă pe lista monumentelor UNESCO. Norilsk Nickel vrea să investească 20 de miliarde de ruble în proiectul Zatundra destinat construirii unui sat turistic pentru iubitorii de natură.

În cealaltă parte a a regiunii arctice, în Peninsula Kola, în apropiere de graniţele cu Finlanda şi Norvegia, unde Norilsk Nickel are un al doilea mare centru de producţie, grupul vrea să investească alte 28 de miliarde de ruble într-un sat turistic. Construcţia ar urma să înceapă în 2023 iar stațiunea va fi inaugurată în 2026.

Vladimir Potanin nu este un nou venit în sectorul turismului. Compania sa Interros a fost un investitor important în staţiunea de ski Roza Khutor de la Soci, construită înainte de Jocurile Olimpice de iarnă din 2014, care între timp a devenit principala staţiune de ski din Rusia. Interros are de gând să investească 80 de miliarde de ruble într-un proiect cofinanţat de stat la Soci şi alte 40 de miliarde de ruble în proiectul Three Volcanoes Park din peninsula Kamceatka care va avea hoteluri geotermale, infrastructură de ski şi trasee turistice.

#investitii #miliardari #Rusia #Siberia

Scăderea prețurilor la floarea-soarelui din import, care au ajuns sub nivelul costurilor de producție ale fermierilor din Republica Moldova, este unul dintre motivele pentru care autoritățile au decis extinderea cu două luni a licențierii importurilor de cereale și oleaginoase. Explicațiile au fost oferite de ministrul Agriculturii, Eugen Osmochescu, care a precizat că sectorul se confruntă atât cu probleme comerciale, cât și logistice.

Potrivit oficialului, primele două trimestre ale anului 2026 nu au indicat un impact semnificativ al importurilor asupra pieței interne, deși au fost observate unele tendințe în defavoarea producătorilor locali. Situația s-a schimbat însă în trimestrul al treilea, în special pe segmentul florii-soarelui.

„Am observat pentru trimestrul trei, în special la floarea-soarelui, o tendință dramatică de scădere a prețurilor de import în Republica Moldova, care deja sunt mai mici decât prețul de producție comercializat al florii-soarelui de către fermierii noștri”, a declarat ministrul.

Acesta a explicat că diferența dintre prețurile produselor importate și cele ale producției autohtone dezavantajează agricultorii moldoveni, care riscă să își comercializeze recolta în condiții mai puțin favorabile.

Un alt factor care afectează piața este situația logistică din bazinul Mării Negre, unde congestiile de export îngreunează transportul mărfurilor. În aceste condiții, chiar dacă traderii pot cumpăra producția locală, dificultățile de export contribuie la menținerea stocurilor în gospodăriile agricole.

Ministrul a atras atenția că fermierii se confruntă și cu lipsa capacităților de depozitare, în timp ce o parte din recolta disponibilă nu poate fi procesată sau comercializată suficient de rapid. În urma analizei datelor și a consultărilor cu reprezentanții sectorului privat și cu fermierii, autoritățile au considerat necesară prelungirea cu două luni a licențierii importurilor de cereale și oleaginoase.

Potrivit ministrului, măsura urmărește să limiteze efectele negative asupra producătorilor autohtoni, în contextul diferențelor de preț și al dificultăților de comercializare a recoltei. Oficialul a precizat că analiza a fost extinsă și pentru trimestrul al treilea, pentru a include date statistice suplimentare și a evalua mai bine evoluțiile pieței.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Licențierea cerealelor a fost prelungită cu două luni. În timpul dezbaterii deciziei la Guvern, șeful cabinetului de miniștri a adus mai multe critici „Asociației Fermierilor”, fiind nemulțumit că membrii organizației amenință cu proteste și cu blocarea vămilor.

Vasile Tofan le-a sugerat reprezentanților organizației că există și alte interese, decât ale lor. În același timp, prim-ministrul a dezvăluit că, în opinia sa, măsura nu era una primordială.