Șeful unui depozit militar din regiunea Odesa este suspectat că ar fi sustras și vândut drone și alte echipamente militare în valoare de peste 5 milioane de grivne. Individul a fost reținut de oamenii legii din Ucraina și riscă o pedeapsă de până la 15 ani de închisoare.

Potrivit datelor din anchetă, oficialul ar fi însușit ilegal echipamente militare depozitate într-un centru logistic destinat apărării Regiunii Sud. Concret, acesta ar fi furat drone de recunoaștere, precum și echipamente anti-drone aflate în depozitul militar, citează presa ucraineană.

Anchetatorii susțin că o parte dintre echipamentele sustrase ar fi fost amanetate, în timp ce restul ar fi fost vândute ulterior la un preț redus. Prin aceste acțiuni, suspectul ar fi încercat să obțină profit din bunuri care aparțin armatei. În urma acestor acțiuni, autoritățile estimează că statul ucrainean a suferit pierderi de peste 5,4 milioane de grivne, reprezentând valoarea totală a echipamentelor dispărute din depozit.

La data de 6 martie, ofițerii Biroului de Investigații de Stat au intervenit și l-au reținut pe suspect. Acesta a fost pus sub acuzare pentru furt de bunuri militare prin abuz în serviciu, în condițiile legii marțiale. Conform legislației, infracțiunea este considerată gravă și se pedepsește cu până la 15 ani de închisoare.

În cadrul procedurilor judiciare, instanța a dispus aplicarea unei măsuri preventive de arest preventiv. Totodată, judecătorii au stabilit posibilitatea eliberării sub cauțiune în valoare de 5,4 milioane de grivne, sumă echivalentă cu prejudiciul estimat în acest dosar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#atac cu drone #drone #Furt #Odesa #război Ucraina

Intrarea în vigoare a noii Legi a salarizării este amânată, însă autoritățile caută soluții pentru ca angajații din sectorul public să primească venituri suplimentare până la sfârșitul anului. Ministra Finanțelor, Victoria Belous, spune că sunt analizate cheltuielile bugetare, măsurile fiscale și posibilitățile de colectare a unor venituri suplimentare.

„Suntem în proces foarte intens de a identifica soluții. Facem și politica fiscală în paralel, dar nu am uitat nici de această promisiune și încercăm să ne ținem de cuvânt”, a declarat Victoria Belous pentru Ziarul de Gardă.

Potrivit ministrei, pentru a identifica banii necesari sunt analizate cheltuielile planificate pentru 2026. Printre măsurile luate în calcul se numără și impozitarea coletelor, care ar urma să intre în vigoare de la 1 octombrie, dar și îmbunătățirea colectării taxelor.

„Încercăm să revizuim cheltuielile care vor fi pentru anul 2026. Avem o măsură propusă în politica fiscală, TVA pentru colete, cu termen de intrare în vigoare de la 1 octombrie. Încercăm să fortificăm activitatea pe conformare a celor care achită impozit și taxe”, a explicat Belous.

Ministra Finanțelor a precizat că, pentru acest an, autoritățile nu pregătesc alte taxe noi în afară de cea pentru colete.

„Dacă vorbim de taxe noi, singura taxă propusă pentru anul acesta este TVA la colete. Alte taxe nu sunt”, a afirmat Victoria Belous.

Totodată, ministra a confirmat că promisiunea privind majorarea veniturilor angajaților din sectorul public rămâne valabilă.

„Ne gândim să alocăm venituri suplimentare pentru plățile salariale”, a declarat Belous.

Întrebată dacă majorările îi vizează în special pe profesori, ministra a precizat că se discută despre întreg sectorul public: „Încercăm să înțelegem promisiunea pentru tot sectorul public”.

Între timp, Federația Sindicală a Educației și Științei a anunțat că va organiza proteste dacă majorările salariale prevăzute de Legea nr. 270 nu vor fi aplicate de la 1 septembrie. Sindicaliștii cer Guvernului un calendar „concret, clar și asumat” și susțin că eventualele compensații nu pot înlocui majorările salariale.

La rândul său, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că o soluție pentru majorarea salariilor profesorilor va fi găsită în cel mult două săptămâni, până la începutul anului școlar.

Autoritățile au analizat mai multe variante, inclusiv acordarea unor compensații financiare provizorii de 3.000–4.000 de lei, în funcție de norma didactică și alte criterii. Sindicaliștii susțin însă că aceste compensații nu pot înlocui aplicarea efectivă a majorărilor salariale de la 1 septembrie.