În urma întrevederii dintre președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și președintele Franței, Emmanuel Macron, liderul de la Kiev a transmis că discuțiile s-au concentrat pe securitatea Ucrainei și a Europei, dar și pe cea globală, în contextul evoluțiilor din Orientul Mijlociu și din regiunea Golfului.

Potrivit lui Zelenski, dialogul dintre cei doi oficiali a vizat coordonarea în domeniul apărării și consolidarea cooperării dintre cele două state.

„Sunt recunoscător pentru tot sprijinul oferit de Franța Ucrainei și pentru sprijinul personal al lui Emmanuel. Astăzi am discutat cu Emmanuel în primul rând despre securitate: și securitatea noastră a a Ucrainei și a Europei a, și securitatea globală, din perspectiva evenimentelor din Orientul Mijlociu și din regiunea Golfului”, a declarat președintele ucrainean.

Liderul de la Kiev a subliniat că una dintre temele centrale ale discuțiilor a fost cooperarea în domeniul apărării, inclusiv dezvoltarea producției comune de echipamente militare.

„Desigur, astăzi și întotdeauna avem o coordonare concretă cu Emmanuel în ceea ce privește protecția noastră în Ucraina, apărarea noastră. Acordăm o atenție deosebită producției comune în domeniul apărării. Am discutat atât despre proiecte bilaterale, cât și despre programul SAFE”, a afirmat Zelenski.

Totodată, oficialul ucrainean a precizat că au fost stabilite mai multe măsuri care ar putea contribui la întărirea capacităților de apărare ale Ucrainei.

„Am stabilit pași și decizii concrete care pot da rezultate puternice. Acest lucru se referă atât la apărarea antiaeriană, cât și la aviația de luptă”, a spus acesta.

În același timp, Zelenski a reiterat necesitatea menținerii presiunii internaționale asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului și pentru a asigura o pace durabilă.

„Este important să continuăm presiunea asupra Rusiei pentru acest război și pentru a obține o securitate reală și o pace durabilă. Determinarea Uniunii Europene și a altor parteneri din lume trebuie menținută – trebuie să funcționeze astfel încât Rusia să nu aibă iluzii suplimentare”, a declarat liderul de la Kiev.

El a adăugat că Rusia trebuie să pună capăt conflictului, exprimându-și totodată recunoștința față de statele și partenerii care sprijină Ucraina.

„Rusia trebuie să pună capăt acestui război. Și sunt recunoscător tuturor celor care ne ajută în acest sens”, a mai spus Volodimir Zelenski.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Zelenski, întâmpinat la Palatul Elysee: ce urmează să discute cu liderul Franței

#Emmanuel Macron #război Orientul Mijlociu #război Ucraina

Mii de elevi și profesori au ieșit miercuri în stradă în toată Grecia, cerând finanțare mai mare de la stat pentru educație, condiții mai bune în școli și clase mai puțin aglomerate, în semn de solidaritate cu protestatarii din alte țări europene.

Aproximativ 10.000 de manifestanți, printre care elevi și studenți, au participat la un protest pașnic în centrul Atenei și în suburbiile capitalei, a anunțat poliția. Alte persoane au luat parte la manifestații organizate în orașe din întreaga țară, exprimându-și solidaritatea cu protestele tot mai ample din Franța și din alte state europene, declanșate de creșterea accelerată a costului vieții și de ceea ce manifestanții au descris drept degradarea condițiilor din școli, potrivit Reuters.

Protestele sporesc presiunea asupra guvernului de centru-dreapta condus de premierul Kyriakos Mitsotakis, care se confruntă cu alegeri la jumătatea anului 2027, în condițiile în care grecii se luptă cu salarii stagnante, chirii ridicate și costuri tot mai mari ale energiei, la ani de la criza datoriilor care a afectat țara.

„Din Grecia până în Franța, vrem educație publică și gratuită”, au scandat protestatarii adunați în fața Parlamentului. Studenții instalaseră corturi în Piața Syntagma, din centrul Atenei, și organizaseră un protest pe timpul nopții, înaintea marșului de miercuri.

Activitatea școlilor publice și a spitalelor a fost perturbată, după ce unii învățători și medici au intrat în grevă, protestând față de salarii și lipsa de personal. Ministrul Educației, Sofia Zacharaki, a declarat înaintea manifestațiilor că ia în considerare revendicările elevilor și studenților. Ea a recunoscut că prețurile locuințelor pun presiune asupra gospodăriilor din Grecia și a precizat că sunt în desfășurare proiecte în valoare de peste 733 de milioane de euro, care vizează construirea de noi cămine studențești și modernizarea infrastructurii.

Grecia și-a revenit după criza datoriilor din perioada 2009-2018, când salariile și cheltuielile pentru educație au fost reduse în cadrul măsurilor de austeritate adoptate în schimbul a trei pachete internaționale de asistență financiară, în valoare totală de aproximativ 290 de miliarde de euro. Salariile au crescut de atunci, însă puterea de cumpărare reală a multor greci rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană și a fost afectată din nou de inflația în creștere și de scumpirea puternică a carburanților, pe fondul războiului din Iran.

Salariul mediu lunar, de 1.500 de euro (1.685 de dolari), a rămas la nivelul din 2009, iar chiriile în creștere vertiginoasă au făcut ca mulți tineri greci să nu își mai permită să locuiască în orașe.

Este foarte greu să supraviețuiești aici. Chiriile sunt foarte mari, iar locuințele sunt foarte mici. Părinții noștri nu reușesc să facă față cheltuielilor cu chiria, electricitatea și viața noastră aici”, a declarat Georgia Foukidou, o studentă în vârstă de 21 de ani, care a participat la protestul din Atena.