50 de militari ai Armatei Națională au fost înmatriculați la Cursul intensiv de studiere a limbii engleze. Activitatea are loc în perioada 2 septembrie 2024 — 17 ianuarie 2025 având ca scop formarea şi dezvoltarea competențelor lingvistice ale militarilor.

„Cunoașterea limbii engleze este o prioritate pentru personalul militar, fiind esențială pentru participarea la programele de formare profesională oferite de partenerii externi și pentru participarea în misiuni internaționale”, a declarat șefului Centrului lingvistic din Academia Militară, Ion Serjant.

Pe parcursul fiecărui nivel al cursului, participanții vor fi evaluați prin teste de progres și evaluări finale, iar competențele lingvistice vor fi stabilite conform profilului standardizat STANAG 6001.

Până în prezent, Centrul Lingvistic al Armatei Naționale a format peste 1790 de militari și angajați civili, contribuind astfel la creșterea nivelului de pregătire lingvistică a personalului Armatei Naționale

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#limba engleză #militari #studii

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.