Continuarea eforturilor pentru aderarea României la spaţiul Schengen şi susţinerea Republicii Moldova pentru integrarea în Uniunea Europeană se numără printre priorităţile diplomaţiei române în 2023, potrivit raportului anual al Ministerului de Externe (MAE) – „Reperele acţiunii diplomatice a României”. În plus, ţara vecină „va sprijini în continuare crearea unui mecanism pentru tragerea la răspundere a celor responsabili pentru crima de agresiune comisă în războiul ilegal al Rusiei contra Ucrainei”.

Aderarea la Spațiul Schengen şi la OCDE sunt subliniate în capitolul care vizează reperele pentru anul 2023 din raport.

„MAE va continua astfel să acorde o atenţie prioritară, inclusiv prin asigurarea resurselor necesare, continuării demersurilor intense de susţinere a aderării României la spaţiul Schengen, precum şi a aderării ţării noastre la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE)”, precizează documentul citat.

Despre rolul de membru al NATO, MAE susţine că va promova priorităţile strategice ale României în cadrul Alianţei, inclusiv în perspectiva Summitului NATO de la Vilnius din 2023. În acest sens, ministerul român pledează pentru acordarea unei atenţii sporite în consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, în scopul apărării securităţii naţionale, şi în zona Mării Negre, ca zonă de importanţă strategică pentru securitatea euroatlantică.

De asemenea, sunt menţionate şi demersurile pentru integrarea ţării noastre în programul Visa Waiver.

Sprijin pentru Moldova

Referitor la statele din regiune, MAE afirmă că „România va continua să acorde în mod activ asistenţă şi sprijin multidimensional Ucrainei şi va susţine traseul şi orientarea europeană, respectiv euroatlantică, după caz, ale Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei”.

Totodată, va continua sprijinirea Republicii Moldova în plan politico-diplomatic, al reformelor necesare pentru parcursul european, pe palier economic, al securităţii energetice şi în alte domenii relevante.

În context, este evocată implicarea sporită la nivelul Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, lansată de România împreună cu Germania şi Franţa.

Mai mult, ministerul român arată că va contribui la pregătirea Summitului Iniţiativei celor Trei Mări, care va fi găzduit de către preşedintele României, la Bucureşti, în 2023 şi în acest sens face apel la „continuarea unei diplomaţii pragmatice şi conectate la obiectivele României în ce priveşte progresul economic şi tehnologic, conectivitatea regională, europeană şi globală”.

România va celebra, în 2023, trei decenii de când este stat membru cu drepturi depline al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei şi împlinirea a 30 ani de la aderarea României la Consiliul Europei.

Concursuri de admitere în Corpul Diplomatic

Pentru reforma din interiorul instituţiilor diplomaţiei române, potrivit raportului, „MAE va continua să facă demersuri pentru organizarea periodică de concursuri de admitere în Corpul Diplomatic şi Consular al României pentru a asigura acoperirea, în mod gradual, a întregului necesar de personal”.

De asemenea, potrivit documentului citat, „vor fi continuate demersurile de modernizare şi eficientizare a Institutului Diplomatic Român”.

La începutul anului 2023, România preia două noi mandate de Ambasadă Punct de Contact NATO (Contact Point Embassy – CPE) în Georgia, respectiv în Iordania, pentru o perioadă de doi ani (2023-2024), în urma deciziei NATO în acest sens.

În Georgia, mandatul CPE va fi exercitat, în premieră, în comun cu Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Este pentru a treia oară când România deţine această calitate în Georgia, precedentele mandate CPE derulându-se în perioada 2013-2016.

#MAE #Republica Moldova #Romania

Republica Moldova intenționează să dezvolte în următorii doi ani capacități de stocare a energiei în baterii de până la 1,2 GWh, într-o încercare de a reduce vulnerabilitatea sistemului electric și de a integra volumele tot mai mari de energie produsă de centralele fotovoltaice și eoliene, transmite bani.md.

Ținta a fost anunțată de secretarul de stat al Ministerului Energiei, Carolina Novac. În paralel, autoritățile intenționează să tripleze capacitatea de interconectare electrică a Republicii Moldova până în 2029.

Dezvoltarea sistemelor de stocare devine esențială pe măsură ce în sistem intră tot mai multă energie regenerabilă. Bateriile permit acumularea surplusului de electricitate produs în orele cu soare sau vânt și utilizarea acestuia ulterior, atunci când producția scade, iar consumul crește.

Moldova a depășit deja pragul de 1 GW de capacități regenerabile instalate, cea mai mare parte este reprezentată de centrale fotovoltaice. Creșterea rapidă a producției variabile pune însă presiune pe sistemul electroenergetic și majorează necesarul de capacități pentru echilibrare.

Planurile cu privire la baterii vin și pe fondul dependenței ridicate de energia electrică din exterior. Potrivit estimărilor, aproape 60% din necesarul de electricitate al Republicii Moldova din această iarnă ar urma să fie acoperit din importuri.

O altă componentă a strategiei este extinderea conexiunilor cu sistemul energetic european. Autoritățile vor ca până în 2029 capacitatea de interconectare să fie de aproximativ trei ori mai mare decât în prezent, ceea ce ar permite importul și exportul unor volume mai mari de electricitate și ar crește concurența pe piață.

În această strategie intră și noile linii electrice de înaltă tensiune cu România. Linia Vulcănești–Chișinău este unul dintre proiectele-cheie pentru reducerea vulnerabilității energetice, iar alte interconexiuni sunt planificate pentru consolidarea legăturii directe cu sistemul european.